Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Variola ovină, descoperită de oamenii de știință în pieile de animal din care erau realizate manuscrisele din Evul Mediu Variola ovină, descoperită de oamenii de știință în pieile de animal din care erau realizate manuscrisele din Evul Mediu 05 sept. 2026 Rareș Constantin • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Biblioteca Batthyaneum Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Manuscrisele medievale realizate din piele de animal au scos la iveală urme ADN ale unui virus mortal care afecta oile acum mii de ani, oferind cercetătorilor o fereastră unică spre istoria străveche a bolilor, transmite MEDIAFAX . În Evul Mediu, majoritatea textelor erau redactate pe pergament, un material de scris obținut din piele de oaie, capră sau vită, potrivit Euronews.
Tocmai în paginile unora dintre cele mai faimoase manuscrise vechi din Europa, o echipă internațională de oameni de știință a identificat indicii despre istoricul variolei ovine (sheep pox), o boală virală extrem de contagioasă care provoacă febră, leziuni cutanate și moartea animalelor. Condusă de cercetători de la University College Dublin, echipa formată din geneticieni, istorici, virologi și conservatori a reușit să extragă ADN direct din pergamentul folosit la realizarea documentelor istorice. Printre lucrările analizate se numără Evangheliarul din York (York Gospels), vechi de peste 1.
000 de ani — unul dintre cele mai valoroase manuscrise iluminate din perioada anglo-saxonă târzie —, dar și texte mai timpurii, precum Glosarul Corpus de la Colegiul Corpus Christi din Cambridge, considerat unul dintre primele dicționare englezești. „Identificarea ADN-ului vechi al agenților patogeni a schimbat complet modul în care înțelegem bolile infecțioase din trecut, iar acum arătăm că pergamentul poate păstra și el ADN-ul patogenilor animali”, a explicat Louis L’Hôte, autorul principal al studiului. Studiul, publicat în revista Science Advances, a arătat că, în anumite cazuri, mai multe pagini din același manuscris conțineau ADN al virusului variolei ovine.
Acest lucru sugerează că animalele infectate au fost folosite direct pentru producerea pergamentului. Combinând datele genetice din manuscrise cu probe mai vechi, obținute din dinți de oaie din Epoca Bronzului, cercetătorii au stabilit că acest virus amenință efectivele de animale de peste 3,7 milenii. Spre deosebire de variola umană, genomul variolei ovine s-a menținut extrem de stabil în ultimele milenii.
Variola ovină este o boală contagioasă care provoacă pagube economice majore prin scăderea producției de lapte și afectarea lânii, însă nu există nicio dovadă că acest virus ar putea infecta oamenii. Oamenii de știință speră că înțelegerea evoluției sale genetice va ajuta la combaterea patogenului în viitor.