Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. La scrutinul trecut din 2021, CDU s-a clasat pe primul loc cu 37%, obținând 40 de mandate din 97 în Landtag-ul de la Magdeburg, capitala Saxoniei-Anhalt, urmat de AfD cu 21% (22 mandate), Linke 11% (11 mandate), SPD 8,4% (9 mandate), Partidul Liber Democrat (FDP) 6,4% (7 mandate) și Verzii 6% (6 mandate). Fiecare alegător are două voturi, unul pentru circumscripția uninominală (Erstsitmme)ș i altul pentru lista de land (Zweitstimme).
Sunt 41 de circumscripții uninominale și alte cel puțin 42 de mandate ales pe lista de land, număr care poate crește pentru ca în final reprezentarea să fie potrivită cu proporția votului total la Zweitstimme. Pragul de intrare în Landtag este de 5%. AfD are drept candidat pentru funcția de premier al landului pe Ulrich Siegmund, charismaticul lider de 36 de ani al partidului în Saxonia-Anhalt.
El promite în discursurile sale revenirea la “vremurile bune” când Germania era o țară cu imigrație redusă, în care electricitatea produsă în centrale nucleare, desființate prin influența politică a Verzilor în diferite guverne de la Berlin, era ieftină, iar drepturile comunității LGBTQ nu erau recunoscute. „Planul de acțiune imediată în 100 de zile” al partidului AfD conține câteva măsuri radicale, printre care se numără o promisiune cheie de a „expulza încă din prima clipă” cetățenii străini care nu au drept legal de ședere, dar a căror prezență este tolerată din motive umanitare, mulți dintre aceștia găsindu-și un loc de muncă și stabilindu-și viața în Germania, relatează Deutsche Welle. În Saxonia-Anhalt, un land de 2,1 milioane locuitori, procentul străinilor în totalul populației este de 8% față de 15% pe ansamblul Germaniei, penultimul loc între cele 16 landuri federale.
Scrutinul din Saxonia-Anhalt constituie un test politic extrem de important, pentru că ar putea prin rezultatele sale să permită accederea la putere a AfD pentru prima oară la nivel de land federal. Oficiul pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul intern de informații al Germaniei consideră AfD un partid extremist, calificare contestată în instanță de partidul condus la nivel federal de co-liderii Alice Weidel și Tino Chruppala. La ora actuală împotriva AfD este în vigoare un “Firewall” politic, o convenție nescrisă prin care niciun partid nu intră în coaliție cu acest partid.
De pildă, în landul Turingia din estul Germaniei, după alegerile din 2024, când AfD s-a clasat pe primul loc, a fost formată o coaliție între CDU, SPD și Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, stânga naționalistă). Se pare însă că această politică nu face decât să sporească popularitatea AfD, care în sondajele naționale a ajuns la 29%, în timp ce CDU, care conduce guvernul de la Berlin în alianță cu SPD, a scăzut la un minim istoric de 20%. „AfD din Saxonia-Anhalt se numără printre cele mai extreme partide de extremă dreapta din Europa, care concurează, de asemenea, în mod realist, pentru responsabilitatea guvernamentală.
Oficiul pentru Protecția Constituției din cadrul statului a clasificat organizația drept un grup extremist de dreapta validat timp de ani de zile și a ajuns la concluzia fără echivoc că nu se poate distinge nicio distincție relevantă între o aripă extremistă și una moderată. ”, spune politologul Mathias Quent într-un interviu cu radio-televiziunea publică ARD. „În același timp, partidul nu mai este considerat extremist de o parte semnificativă a electoratului său – alegătorii sunt mai degrabă predispuși să descrie politica centristă drept o amenințare extremistă.
AfD beneficiază de prezența sa locală, de rădăcinile sale sociale și de integrarea sa în viața politică de zi cu zi.