Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Jurnalul/Bucureștiul a devenit oficial cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană. Poluare ucigătoare în capitala României: respirăm un aer pe care Europa îl consideră deja prea încărcat cu cele mai periculoase pulberi în suspensie.
Țara noastră, în topul statelor cu cele mai multe decese provocate de poluarea cu particule fine de praf România apare într-o poziție alarmantă pe cea mai recentă hartă a poluării cu particule fine din Europa. Un studiu comandat de Parlamentul European arată că regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai mare concentrație medie de particule PM2. 5, dintre cele peste 230 de regiuni europene analizate.
Nici la nivel național situația nu este mai bună. România a înregistrat 136 de decese premature la 100. 000 de locuitori atribuibile expunerii la PM2.
5, a doua cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Sobele pe lemne și amoniacul provenit în principal din agricultură ar fi principalii vinovați de emisiile mari de pulberi fine, care otrăvesc aerul. Datele studiului „Health effects of fine particles”, comandat de comisiile de mediu și sănătate publică ale Parlamentului European (ENVI și SANT) plasează regiunea București-Ilfov pe primul loc într-un clasament pe care nicio capitală nu și l-ar dori: 16,2 micrograme de particule fine PM2.
5 pe metrul cub de aer, care reprezintă cea mai mare concentrație medie, înregistrată la nivelul anului 2023, dintre cele 234 de regiuni europene analizate. Cercetarea, realizată de Ecorys, a sintetizează 198 de review-uri sistematice și meta-analize, date europene privind expunerea și sănătatea, legislația existentă, interviuri cu experți și studii de caz din opt state membre. Conform documentului, după București-Ilfov, care s-a aflat pe primul loc în ceea ce privește concentrația de PM2.
5, pe următoarele poziții în top cinci zone cu cea mai mare poluare fină s-au situat: Regiunea Veneția din Italia cu 15,0 µg/m³, Silezia 14,3 µg/m³, Zagreb – capitala Croației cu 14,2 µg/m³, iar Atena – capitala Greciei 13,8 µg/m³. Diferența față de cele mai curate regiuni europene este uriașă. În două regiuni suedeze analizate, media a fost de numai 1,7, respectiv 1,8 µg/m³.
În nordul și estul Finlandei, valorile au fost de aproximativ 2,3 µg/m³. Concentrația de particule fine nu este însă doar o problemă de mediu, având în vedere că ea se traduce în pierderi imense de vieți omenești, arată studiul. În 2023, România a avut 136 de decese premature la 100.
000 de locuitori atribuibile expunerii la PM2. 5. Doar Bulgaria a avut o rată mai mare – 172 de decese la 100.
000 de locuitori. Țara noastră a fost urmată de Ungaria (cu 133 de decese) și Slovacia (cu 97). La polul opus s-au aflat state precum: Suedia, Finlanda, Irlanda și Luxemburg.
Pentru România, datele arată și ce se află în spatele acestor decese și, mai ales, că nu se rezumă doar la plămâni, așa cum consideră mulți. Poluarea aerului ajunge să fie o problemă pentru inimă, vasele de sânge și creier. Boala cardiacă ischemică reprezintă 40% din povara de boală atribuită PM2.
5, iar accidentul vascular cerebral (AVC), încă 32%. Ceea ce înseamnă că afecțiunile cardiovasculare reprezintă împreună 72% din povara de boală asociată particulelor fine în România. Și creierul este vulnerabil: o meta-analiză a 21 de studii, inclusă în cercetare, a găsit o probabilitate cu circa 49% mai mare de afectare a funcției cognitive la niveluri mai ridicate de PM2.
5. O altă analiză, care a inclus 26 de milioane de adulți, a asociat fiecare creștere cu 5 µg/m³ a expunerii pe termen lung cu o creștere de 8% a incidenței demenței. De asemenea, sarcina și copilăria timpurie sunt descrise ca fiind perioade de vulnerabilitate deosebită.
Cercetările analizate identifică asocieri între expunerea la PM2. 5 și fertilitate, preeclampsie, naștere prematură, greutate redusă la naștere, dezvoltarea plămânilor și dezvoltarea neurologică.