Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Diana Scarlat/România rămâne la coada Europei ca număr de vizitatori. Astăzi se inaugurează primul zbor direct Beijing-București, operat de Air China, cu trei curse dus-întors pe săptămână, iar speranța agențiilor de turism din România și a hotelierilor este că va crește numărul turiștilor străini care ne vizitează.
Doar așa s-ar putea salva situația din acest domeniu care a înregistrat o scădere istorică și rar întâlnită în statisticile Eurostat: a doua cea mai spectaculoasă scădere din UE, după Cipru. Numărul nopților de cazare a scăzut în țara noastră cu 6,7% în primul semestru din 2026, în timp ce piața europeană a crescut cu 1,7%. Dacă sezonul estival pe litoralul românesc a fost salvat, în august și la început de septembrie, de o eroare de strategie a hotelierilor care fac de trei ani oferte mai bune pentru „ultimul moment” decât pentru rezervările timpurii, iar la bulgari nu mai era loc, nu la fel va fi anul viitor, pentru că deja sunt mulți care se reorientează către ofertele „early booking”.
Salvarea ar veni de la creșterea „incomingului”, adică a numărului de străini care vor vizita România. Anul acesta s-a înregistrat deja o primă creștere, după ce au venit mai multe grupuri de polonezi și cehi, iar de astăzi se așteaptă ofertele de nerefuzat pentru turiștii care ar putea veni din China. Calculele cinice ale agențiilor și hotelierilor se bazează pe populația de aproape 1,5 miliarde a Chinei, din care doar 0,1% ar însemna un mare succes pentru turism ul românesc și o creștere semnificativă a „incomingului”.
Vinovații pentru scăderea bruscă a turismului în România sunt din ambele „tabere” – atât Guvernul, prin măsurile anti-turism, din ultimii doi ani, cât și sectorul privat, prin cei care încalcă regulile ospitalității, oferind servicii de proastă calitate, la prețuri nejustificat de mari, în unele locuri din țară, sau care consideră că nu mai au nimic de făcut, după ce construiesc sau cumpără o clădire, pentru că acolo se vor caza oricum niște turiști care le vor aduce bani, fără să facă promovare. Mentalitatea aceasta a unora dintre proprietarii de hoteluri și pensiuni din România duce direct spre faliment, dar nimeni nu încearcă să schimbe lucrurile. Unul dintre exemplele de „așa nu” este în zona brașoveană a Țării Făgărașului, unde s-au construit multe hoteluri și pensiuni, dar stau goale, mai ales după reducerea voucherelor de vacanță.
Am stat de vorbă cu proprietarii unora dintre pensiunile care anul acesta nu-și mai permit nici măcar să angajeze personal la bucătărie, dar răspunsurile lor au fost aproape toate la fel: „Nu am făcut nimic în minus față de ceea ce făceam înainte” – deși înainte nu făceau nimic pentru a se promova, mai ales dacă pensiunea e la baza unei pârtii de schi, unde iarna era zăpadă. Cum nu au mai fost nici zăpadă, nici vouchere de vacanțe, în ultimii doi ani, patronii acestor afaceri așteaptă falimentul, dar nici nu se organizează în asociații sau Organizații de Management al Destinației, nici nu cer ajutor, nu se gândesc să se promoveze sau consideră că e suficient dacă își scriu sau își vizionează propriile mesaje pe rețelele de socializare. O altă categorie de proprietari ai unor unități de cazare care așteaptă să intre în faliment sunt constructorii.
Dezvoltatorii imobiliari care au construit hoteluri sau chiar ansambluri mari de spații de cazare, inclusiv cu zone de agrement, dar nu au investit nici în specialiști în turism, nici în promovare cred că este suficient să aibă clădiri cu dotări bune, pentru a atrage turiștii. Mai mulți astfel de dezvoltatori imobiliari de succes pe piața construcțiilor au declarat, la rândul lor, aproape același lucru: „Am avut grijă să respectăm cu strictețe toate standardele, clădirile noastre sunt de cea mai bună calitate, cu cele mai bune materiale, iar turiștii ar trebui să știe că aici găsesc cea mai bună cazare”.