Ministerul Finanţelor a anunţat joi după-amiaza deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de acord pentru finanţare pentru mecanismul de stimulare a investiţiilor în vederea realizării de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare. Astfel, companiile care sunt interesate să dezvolte capacităţi de producţie în România vor putea depune, începând cu 15 octombrie 2026, cereri de finanţare prin instrumental de finanţare dedicat industriei prelucrătoare.
Pentru această sesiune sunt disponibile 759 milioane de lei, iar proiectele trebuie să presupună investiţii iniţiale de minimum 10 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 50 milioane de lei. „Deschiderea acestei sesiuni este un pas important concret în susţinerea unui domeniu strategic pentru România. Avem 759 de milioane de lei disponibili acum, într-un program multianual mai amplu, iar dacă vom avea proiecte solide şi cerere peste bugetul alocat, vom analiza suplimentarea resurselor.
Miza este ca România să producă mai mult aici, să exporte mai mult şi să îşi construiască o bază industrială mai competitivă pentru următorii ani”, a afirmat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. Mecanismul de finanţare face parte din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanţelor, aprobat prin OUG nr. 8/2026 şi vizează investiţii în proiecte de producţie în industria prelucrătoare, în sectoare economice care înregistrau un volum ridicat de importuri, cu scopul de a stimula producţia internă şi de a crea noi locuri de muncă.
Programul are un buget total de 5,313 miliarde de lei, aproximativ 1,05 miliarde de euro, şi a fost construit ca instrument multianual pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie din România. Acordurile de finanţare pot fi emise în perioada 2026–2032, iar plata ajutorului de stat se întinde până în 2036. Companiile pot opta, în condiţiile schemei, între grant direct şi credit fiscal, în funcţie de structura proiectului şi de necesarul de finanţare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Ce cumperi cu 10. 000 de lei, un ETF sau un fond de acţiuni? Fostul cancelar Angela Merkel, despre cele mai grele momente în din mandatul său: Criza financiară, summitul NATO 2008, Fukushima, migraţia şi pandemia.
„Nu am avut niciodată linişte în cei 16 ani de mandat”. Ce a mai spus Angela Merkel Naturlact, produs de cea mai mare uniune de fermieri din sectorul laptelui, nu reuşeşte să intre pe rafturile marilor magazine. „E frustrant să vezi că în Spania se poate şi la noi nu“.
Dacă nu găsesc piaţă de desfacere, o investiţie de 1,8 mil. euro într-o fabrică se pierde Ce sectoare preferă să crediteze mai mult BT, liderul pieţei bancare. O cincime din creditele date de Banca Transilvania au fost pentru comerţ, producţie şi imobiliare în S1/2026 CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Ovidiu Şandor, fondatorul ISHO: E important să ne uităm la cultură şi zona creativă ca la o altă formă de competitivitate. Cultura românească ne reprezintă fantastic în lume Ce faci cu banii tăi? Un proiect ZF sub umbrela FIT.
După ce a văzut faimosul film „Wall Street“, a ales calea investiţiilor. Cum reuşeşti să îţi construieşti un portofoliu solid şi să reinvesteşti? „E un principiu construit în timp.
Administrez lunar o sumă fixă pe care o direcţionez prioritar spre investiţii, indiferent de contextul de piaţă“ România are primele patru spitale noi de stat construite de la zero, investiţii totale de 320 de milioane de euro, după decenii de aşteptare. Două mari investiţii în centre de neurochirurgie şi chirurgie cardiovasculară la Cluj şi Târgu-Mureş au fost finalizate, iar două centre de mari arşi aşteaptă recepţia ZF Agropower. Cum au reuşit câţiva pomicultori din Voineşti să se dezvolte printr-o cooperativă în timp ce micii producători încă fug de asociere.
„Sunt mulţi producători mici în zonă, au câteva parcele, dar nu vor să se asocieze“. Ce ai alege pentru locuinţa ta?