Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a vândut joi ultimele 3,52 milioane de acţiuni Digi Communications, adică 1,21% din capitalul social, printr-un plasament privat accelerat la Bursa de Valori Bucureşti. Banca intrase în acţionariat la IPO-ul din 2017, când a plătit 130 mil.
lei pentru 3,25% din companie. Atunci capitalizarea era de 4 mld. lei.
Astăzi este de aproape 20 mld. lei. În mai 2017, BERD a cumpărat 17% din acţiunile pe care Digi le-a alocat investitorilor instituţionali în ofertă, la 40 de lei pe acţiune, şi a fost primul investitor instituţional care şi-a anunţat public deţinerea.
La acel moment, compania valora în piaţă 3,9 mld. lei. Joi, capitalizarea Digi este de 18,6 mld.
lei. Un pachet nevândut de 3,25% ar valora astăzi în jur de 606 mil. lei – de 4,7 ori mai mult decât suma plătită la listare, fără a socoti dividendele încasate între timp.
Raportarea pe acţiune duce la acelaşi ordin de mărime: ajustat pentru majorarea de capital din acest an, preţul de 40 de lei din ofertă este echivalentul a 13,3 lei, faţă de 63,5 lei cât se tranzacţiona acţiunea joi dimineaţă. Randamentul efectiv al băncii este însă mai greu de calculat exact, pentru că BERD a vândut în mai multe tranşe, în 2024, 2025 şi 2026, iar preţurile acestora nu au fost făcute publice. Pachetul vândut joi cuprinde 3.
525. 000 de acţiuni, adică 3,31% din acţiunile de clasă B – singura clasă admisă la tranzacţionare – şi 1,21% din cele 291,2 milioane de acţiuni ale grupului. La preţul pieţei, pachetul valorează circa 224 mil.
lei, cu peste 70% mai mult decât cei 130 mil. lei pe care banca i-a plătit în 2017 pentru o participaţie de aproape trei ori mai mare ca pondere. Ieşirea BERD vine la câteva săptămâni după listarea filialei spaniole la Madrid, la 5,6 euro pe acţiune.
În semestrul I, grupul a raportat venituri de 1,2 mld. euro, iar în trimestrul al doilea venituri de 608 mil. euro, în creştere cu 11%, dar şi o pierdere netă de 31,4 mil.
euro, faţă de un profit de 1,6 mil. euro în T2 2025, pe fondul costurilor de finanţare mai mari. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Finanţe personale.
Ce cumperi cu 10. 000 de lei, un ETF sau un fond de acţiuni? Fostul cancelar Angela Merkel, despre cele mai grele momente în din mandatul său: Criza financiară, summitul NATO 2008, Fukushima, migraţia şi pandemia.
„Nu am avut niciodată linişte în cei 16 ani de mandat”. Ce a mai spus Angela Merkel Naturlact, produs de cea mai mare uniune de fermieri din sectorul laptelui, nu reuşeşte să intre pe rafturile marilor magazine. „E frustrant să vezi că în Spania se poate şi la noi nu“.
Dacă nu găsesc piaţă de desfacere, o investiţie de 1,8 mil. euro într-o fabrică se pierde Ce sectoare preferă să crediteze mai mult BT, liderul pieţei bancare. O cincime din creditele date de Banca Transilvania au fost pentru comerţ, producţie şi imobiliare în S1/2026 CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Ovidiu Şandor, fondatorul ISHO: E important să ne uităm la cultură şi zona creativă ca la o altă formă de competitivitate. Cultura românească ne reprezintă fantastic în lume Ce faci cu banii tăi? Un proiect ZF sub umbrela FIT.
După ce a văzut faimosul film „Wall Street“, a ales calea investiţiilor. Cum reuşeşti să îţi construieşti un portofoliu solid şi să reinvesteşti? „E un principiu construit în timp.
Administrez lunar o sumă fixă pe care o direcţionez prioritar spre investiţii, indiferent de contextul de piaţă“ România are primele patru spitale noi de stat construite de la zero, investiţii totale de 320 de milioane de euro, după decenii de aşteptare. Două mari investiţii în centre de neurochirurgie şi chirurgie cardiovasculară la Cluj şi Târgu-Mureş au fost finalizate, iar două centre de mari arşi aşteaptă recepţia ZF Agropower. Cum au reuşit câţiva pomicultori din Voineşti să se dezvolte printr-o cooperativă în timp ce micii producători încă fug de asociere.