Un studiu realizat pe datele genetice și psihologice a peste un milion de oameni a identificat mai mult de 1. 000 de variante genetice asociate trăsăturilor de personalitate, oferind cercetătorilor noi indicii despre interacțiunea dintre biologie și experiențele de viață, potrivit Time .
Cercetarea a fost publicată în revista științifică Nature și analizează legătura dintre variațiile genetice și cele cinci dimensiuni majore ale personalității cunoscute în psihologie sub denumirea „Big Five”. Este vorba despre extraversie, deschiderea către experiențe noi, agreabilitate, nevrotism – asociat cu tendința spre anxietate și alte emoții negative – și conștiinciozitate, care include caracteristici precum autodisciplina și respectarea regulilor. Peste 1.
000 de variante genetice asociate personalității Ideea că personalitatea are și o componentă genetică nu este nouă. Cercetările anterioare au avut însă dificultăți în identificarea unor legături clare, inclusiv pentru că studiile erau mai mici și căutau efectele unor gene individuale. Noua cercetare indică o imagine mult mai complexă: nu există o singură „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății”.
În schimb, personalitatea pare să fie influențată de un număr foarte mare de variante genetice, fiecare având un efect redus. Pentru a obține un volum suficient de date, autorii au colaborat cu cercetători din mai multe țări și au utilizat baze de date care conțineau atât informații genomice, cât și rezultate ale evaluărilor de personalitate. În total, au fost identificate peste 1.
000 de variante genetice care par să contribuie la diferențele de personalitate dintre oameni. Genele ar explica doar o parte din personalitate Una dintre concluziile importante este că genetica nu reprezintă un destin prestabilit. Cercetătorii au constatat că o proporție relativ redusă, dar semnificativă, din personalitate poate fi anticipată pe baza informațiilor genetice – până la aproximativ 13%.
Rezultatul susține ideea potrivit căreia personalitatea se formează printr-o combinație complexă între predispozițiile genetice și factorii de mediu. De asemenea, faptul că un părinte este extrovertit nu înseamnă automat că și copiii săi vor avea aceeași trăsătură. Cercetătorii consideră că mecanismele implicate sunt mult mai complexe și că probabil există mult mai multe gene cu efecte asupra personalității decât cele identificate până acum.
De la personalitate la sănătate Studierea acestei relații ar putea avea implicații care depășesc domeniul psihologiei. Personalitatea a fost asociată în cercetările anterioare cu anumite comportamente și rezultate legate de sănătate. Michel Nivard, profesor de epidemiologie genomică la Universitatea din Bristol și unul dintre autorii cercetării, subliniază importanța personalității pentru sănătate.
Trăsăturile din modelul Big Five au fost asociate, de exemplu, cu riscul unor probleme de sănătate mintală, iar nevrotismul a fost corelat cu anxietatea. Personalitatea poate fi relevantă și pentru probabilitatea ca o persoană să respecte un tratament medicamentos sau să solicite ajutor medical atunci când apare o problemă. Cercetătorii au observat și unele asocieri surprinzătoare.
Persoanele ale căror profiluri genetice erau asociate cu extraversia au prezentat o probabilitate mai mare de infectare cu COVID-19 în perioada de început a pandemiei. Una dintre explicațiile avansate este comportamentală: persoanele mai sociabile ar fi putut profita într-o măsură mai mare de relaxarea restricțiilor privind interacțiunile sociale. Au fost observate asocieri inclusiv cu locul în care oamenii ajung să trăiască la vârsta mijlocie.
Profilurile genetice asociate unei deschideri mai mari către experiențe noi au fost întâlnite mai frecvent în cazul persoanelor care locuiau în orașe cosmopolite, în timp ce profilurile asociate nevrotismului apăreau mai frecvent în cazul celor care locuiau în suburbii prospere. Acestea sunt însă asocieri statistice, nu dovezi că anumite gene determină direct locul în care o persoană va trăi. Testele de personalitate rămân mai utile decât ADN-ul Autorii consideră că rezultatele pot ajuta psihologii și neurologii să înțeleagă mai bine mecanismele biologice aflate în spatele personalității și relația dintre predispozițiile individuale și experiențele de viață.
Pe termen lung, informațiile genetice ar putea fi cercetate inclusiv pentru identificarea unor predispoziții către anumite probleme de sănătate mintală, dar variantele descoperite reprezintă doar o mică parte din multitudinea de factori implicați. Pentru cei care vor să își înțeleagă propria personalitate, cercetătorii nu recomandă însă testarea genetică. Nivard spune că, în prezent, un test Big Five validat științific oferă informații mult mai utile despre personalitatea unei persoane decât analiza genomului.