Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cine poartă vina pentru cele două decenii de blocaj din CNAS Servere vechi, licențe expirate, contracte de zeci de ori modificate și mentenanță de sute de milioane de lei, externalizată și nefăcută la timp România începea să vorbească despre „e-sănătate” încă de la începutul anilor 2000, iar ideea vehiculată atunci sună foarte cunoscut și acum: un sistem informatic național care să știe cine este asigurat, ce servicii medicale primește, ce rețete sunt prescrise și cât trebuie decontat. În timp, proiectul s-a transformat într-o infrastructură informatică uriașă, numită PIAS – Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate.
Problema este că, după mai bine de două decenii și peste 1,1 miliarde de lei cheltuiți, sistemul încă funcționează cu nenumărate blocaje, erori și perioade foarte lungi de indisponibilitate care îi afectează direct pe medici, farmacii, spitale și, în mod evident, pe pacienți. Un audit al Curții de Conturi arată unde și cum au apărut problemele: contracte modificate de mai multe ori, arhitectură depășită, lipsă de strategie IT, mentenanță externalizată și, evident, CNAS – care nu și-a putut administra eficient propriul sistem. La finalul anului trecut, Curtea de Conturi a făcut radiografia acestei „construcții” și a găsit o problemă care nu poate fi pusă doar pe seama unor servere învechite: vechea PIAS a fost construită și administrată ani la rând de CNAS fără o strategie IT coerentă și fără a avea o capacitate internă suficientă pentru a controla sistemul.
PIAS gestionează cea mai mare bază de date din România, care conţine peste 18 milioane de persoane potențial beneficiare de servicii medicale şi medicamente, peste 70. 000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale şi medicamente precum şi utilizatori ai CNAS/CAS, peste 700. 000 de servicii raportate şi validate zilnic, din care aproximativ 200.
000 sunt prescripții medicale, se arată în evaluarea făcută de Curtea de Conturi. Primul mare pas a fost SIUI – Sistemul Informatic Unic Integrat. Contractul pentru proiectarea, construirea și operarea sistemului a fost încheiat de CNAS în iulie 2002, iar faza de construcție trebuia să dureze doi ani.
În realitate, SIUI a intrat în producție abia în noiembrie 2008, cu o întârziere de patru ani faţă de termenul prevăzut pentru finalizarea implementării acestui sistem. Pentru că prima variantă era descentralizată, în 2012 s-a trecut la SIUI II, o versiune mai bună, centralizată, care trebuia să permită lucrul în timp real. Între timp însă, contractul inițial fusese modificat masiv.
În raportul publicat în decembrie 2025, Curtea de Conturi arată că CNAS a încheiat nu mai puțin de 18 acte adiționale la contractul inițial, prin care au fost schimbate termene, prețuri și livrabile, iar unele actualizări tehnologice și terminalele de acces au fost înlocuite cu servicii de asistență tehnică. ERP (o componentă a sistemului informatic implementată încă din 2007, cu ajutorul căreia CNAS îşi gestionează anumite resurse interne, precum: salariile, stocurile, achizițiile, mijloace fixe, obiecte de inventar, gestionarea şi controlul utilizării FNUASS); Sistemul Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate – SIM-SASS, în 2023. Cu fiecare nouă componentă, presiunea pe vechiul nucleu al SIUI a crescut.
Curtea de Conturi spune că sistemele SIPE și CEAS au fost contractate fără o analiză a impactului lor asupra SIUI. Practic, peste o infrastructură deja existentă au fost adăugate noi sisteme care foloseau aceeași bază de date. Numărul conexiunilor a crescut, iar performanța bazei de date și, implicit, a întregii platforme a fost serios afectată.
Pentru proiectarea și construirea PIAS au fost cheltuiți 920. 296. 003 lei.
Din această sumă, SIUI reprezintă aproximativ 604,9 milioane de lei, CEAS – 108,7 milioane, DES – 101,8 milioane, iar SIPE – 59,7 milioane de lei.