Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată bono. ro/ Una dintre cele mai întâlnite metode de validare este și una dintre cele mai înșelătoare: îi întrebi pe oameni dacă ar cumpăra produsul tău Ai o idee de afacere și vrei să o transformi într-un business real.
Între apariția ei și lansare există o etapă în care nu ai încă un business în adevăratul sens al cuvântului, ci construiești planul care îl va face posibil. Sunt antreprenori care pornesc doar cu intuiția, fără să verifice lucrurile esențiale. Uneori funcționează, însă de multe ori nu, iar acesta poate fi unul dintre motivele pentru care multe firme noi dispar în primii doi ani.
Partea administrativă este, de obicei, cea mai simplă: înființarea unei firme poate fi rezolvată în câteva zile, iar un calculator de taxe te poate ajuta să faci estimările financiare de început. Partea mai grea nu ține de formulare, ci de alegerile pe care le faci înainte să începi. Iată cinci pași care te pot ajuta să treci de la idee la implementare.
Una dintre cele mai întâlnite metode de validare este și una dintre cele mai înșelătoare: îi întrebi pe oameni dacă ar cumpăra produsul tău. De cele mai multe ori vor spune „da”, din politețe sau pentru că ideea sună bine. Iar tu riști să construiești luni întregi pe baza unui răspuns spus ca să nu te dezamăgească.
Cel mai mult contează ce întrebi. „Ai cumpăra? ” se referă la viitor, iar oamenii sunt rareori buni la a-și anticipa propriul comportament.
În schimb, „Ce ai făcut ultima dată când ai avut problema aceasta? ” este o întrebare mai conformă pentru a afla exact comportamentul. O persoană care deja și-a construit o soluție imperfectă pentru o problemă poate deveni un client bun.
Pe când cineva care spune doar că „ar fi interesant” nu este încă un client. De aici vine și o idee care poate părea contraintuitivă: lipsa concurenței nu este neapărat un semn bun. Dacă nimeni nu vinde nimic pentru problema pe care ai identificat-o, s-ar putea ca aceasta să nu fie suficient de importantă pentru o piață reală.
Profitul este o noțiune contabilă, dar banii din cont sunt cei pe care îi ai cu adevărat. O firmă nu se închide neapărat pentru că nu este profitabilă, ci pentru că, într-o anumită zi, nu mai are suficienți bani ca să plătească salarii, chirie sau furnizori. De exemplu, facturezi un client cu termen de plată la 30 de zile, însă el achită după 60 de zile.
În același timp, cheltuielile tale trebuie achitate, iar diferența o acoperi tu. Paradoxal, în această situație, pe măsură ce vinzi mai mult, ai nevoie de mai mulți bani ca să susții creșterea. Avansul contează mai mult decât prețul.
Un contract puțin mai mic, dar cu 30% avans plătit la semnare, poate fi mai valoros decât unul mare, achitat integral la final. O prognoză pe 13 săptămâni e mai utilă decât un buget anual. Pentru o firmă aflată la început, un buget pe un an este mai degrabă o estimare.
O evidență săptămânală a încasărilor și plăților îți arată exact când ai putea avea probleme. Urmărește câte zile mai poți funcționa. Calculează câte zile îți pot acoperi banii disponibili cheltuielile curente, fără alte încasări.
MVP vine de la „minimum viable product”, adică produs minim viabil. Nu înseamnă un produs final mai ieftin sau mai simplu, ci cea mai mică versiune care îți permite să afli ceva important despre piață. De exemplu, pentru o aplicație de livrare de mâncare, MVP-ul nu trebuie să fie o platformă completă cu conturi, hărți și plăți integrate.
Poate fi o pagină simplă cu un formular de comandă, iar livrările pot fi organizate manual, prin telefon sau WhatsApp. Pentru un curs online, MVP-ul poate fi un singur atelier live, nu o platformă întreagă cu zeci de lecții. Ideea este să oferi clientului soluția promisă în cea mai simplă formă posibilă și să vezi dacă este dispus să o folosească sau să plătească pentru ea.
Una dintre cele mai utile variante este să livrezi manual, la început, ceea ce vrei să automatizezi mai târziu.