Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Pentru un decident politic care ar privi superficial datele furnizate de instituții, harta consumului de droguri în România ar părea o anomalie geografică În războiul împotriva drogurilor din România, instituțiile duc această luptă ”legate la ochi”. Statul român alocă resurse logistice uriașe, blochează instanțele cu mii de dosare penale și transformă unitățile de primiri urgențe în adevărate tranșee, însă eșuează sistematic în a răspunde la cea mai simplă și vitală întrebare: câți tineri consumatori avem, de fapt, și unde se află ei?
Paradoxul acestui sistem reactiv este demonstrat de barometrul consumului, o analiză realizată de Alianța Binelui Comun, inițiatvă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului. Barometrul a adunat datele medicale, judiciare și din sistemul penitenciar. Concluzia este o radiografie dură a haosului birocratic: nu există o cifră unică la nivel național, instituțiile nu comunică între ele, iar politicile publice sunt construite pe statistici fragmentate, colectate după reguli contradictorii.
Pentru un decident politic care ar privi superficial datele furnizate de instituții, harta consumului de droguri în România ar părea o anomalie geografică. Conform datelor transmise pentru perioada 2021-2025, județul Cluj figurează cu 1. 751 de cazuri, sau pacienți sub 25 de ani.
La distanță considerabilă urmează Brașov (547), Hunedoara (442), București (367) și Argeș (316). Bihorul a raportat 221 de cazuri, Aradul 202, Prahova 185, Sibiul 164, iar Alba 157. Contrastul devine de-a dreptul absurd la polul opus: județele Dâmbovița și Vrancea au raportat câte nouă cazuri fiecare.
Teoretic, o lectură brută a acestor cifre ar indica faptul că în Cluj consumul este de aproape 195 de ori mai mare decât în Dâmbovița. În realitate, Barometrul ABC demontează această percepție falsă, arătând că diferențele uriașe nu reflectă numărul real de consumatori, ci doar capacitatea și metodologia de raportare a fiecărui județ. Unele instituții au numărat pacienții fizici, altele au adunat prezentările repetate la camera de gardă ale aceleiași persoane, în timp ce centrele universitare regionale (precum Cluj sau București) au preluat și raportat cazurile grave venite din județele limitrofe.
Astfel, în loc să avem o hartă a consumului, avem o hartă a erorilor de sistem, care face imposibilă alocarea corectă a fondurilor pentru prevenție. Cifrele agregate de Alianța Binelui Comun arată o presiune uriașă pe sistemul sanitar. La nivel național, 6.
548 de pacienți sub 25 de ani figurează în evidențele medicale în legătură cu consumul de substanțe interzise. Doar în anul 2023, sistemul a fost asaltat de 3. 089 de urgențe medicale asociate drogurilor, înregistrându-se 34 de decese, dintre care 25 au fost cauzate direct de supradoze.
Structura consumului care trimite tinerii la spital este la fel de îngrijorătoare: canabisul domină cu 47,1% din solicitările de tratament, urmat de opioide (20,2%) și, extrem de alarmant, de noile substanțe psihoactive (16,7%), cunoscute pentru efectele lor neurotoxice devastatoare și imprevizibile. În paralel cu criza medicală, sistemul de justiție duce propria luptă, complet decuplată statistic de prima. Datele din 40 de județe arată că 3.
827 de tineri sub 25 de ani au fost trimiși în judecată în cauze legate de droguri, în timp ce 477 au ajuns deja în spatele gratiilor. Aici intervine „orbirea instituțională”: statul nu poate aduna aceste cifre pentru a obține un total real, deoarece datele pot include aceleași persoane. Nimeni nu știe câți dintre tinerii salvați astăzi la Urgențe devin mâine inculpați în dosare penale, pentru că Ministerul Sănătății, Justiția și Internele gestionează baze de date care nu dialoghează.
Toate aceste drame care se consumă pe holurile spitalelor și în sălile de judecată au un punct de plecare comun, un loc unde intervenția ar fi putut schimba traiectoria: mediul școlar.