Principalul risc rămas este legat de reformele nefinalizate, în special legea salarizării unitare. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii a prezentat marți bilanțul PNRR, după încheierea oficială, la 31 august, a perioadei de implementare a planului, pe care l-a descris drept cel mai amplu mecanism de finanțare pus vreodată de Uniunea Europeană la dispoziția statelor membre.
România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, valoarea fiind ulterior ajustată, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi, care ajungea inițial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusă în formula finală la 6,54 miliarde de euro. Pîslaru: PNRR era „un program blocat” Ministrul a făcut o evaluare critică a situației găsite de actualul Guvern, susținând că existau proiecte neeligibile, o supracontractare masivă și întârzieri în realizarea reformelor.
„În același timp, se constata că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase”, a afirmat Pîslaru. Potrivit acestuia, situația era agravată de probleme de management și de absența unor instrumente eficiente pentru urmărirea proiectelor.
„Exista, în același timp, un haos managerial și o lipsă de transparență totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum să spun, ceva care să poată să monitorizeze progresul fizic și financiar al acestui program”, a afirmat ministrul. La momentul preluării gestiunii PNRR existau peste 25.
000 de proiecte, iar cererea de plată numărul 3 ajunsese să blocheze practic avansarea planului. România pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plată 2, iar cererea 3, prevăzută mult mai devreme în calendarul programului, a fost încasată abia în iunie 2025. Peste 90% absorbție din granturi, potrivit estimărilor MIPE Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5 a fost depusă pe 14 august și are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro.
Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă până la 30 septembrie. Pîslaru a susținut că o parte foarte mare din efortul administrativ aferent PNRR a fost concentrată în ultima perioadă de implementare. „În cererea de plată 4, 5 și 6, deci cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, și una care să fie parțial realizată și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare”, a afirmat ministrul.
Estimarea prezentată de acesta indică o rată finală de absorbție de peste 90% din componenta nerambursabilă, care se ridică la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Legea salarizării pune în joc 770 de milioane de euro Cea mai mare vulnerabilitate rămasă este reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro încă de clarificat în privința investițiilor și alte sume mai mici.
În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru. „Din acest punct de vedere, vă pot spune că, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipsește, este cea legată de salarizarea unitară”, a afirmat Pîslaru.
Conform calculelor MIPE, la pierderile potențiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. Estimarea finală prezentată de Pîslaru indică o rată de absorbție de 90,58% pentru granturi și de peste 97% pentru componenta de împrumuturi. Pîslaru atacă fostele guverne și PSD Ministrul a lansat și un atac politic la adresa fostelor guverne și, în particular, a PSD, pe care l-a acuzat de întârzierea reformelor.
„Noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a spus Pîslaru. El a invocat inclusiv disputa privind pensiile speciale, susținând că insistențele actualului Guvern au permis recuperarea a peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.
10 spitale au fost mutate pe fondurile de coeziune Pîslaru a explicat și de ce componenta de împrumuturi a PNRR a fost redusă față de valoarea inițială. Potrivit acestuia, proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate în alte mecanisme de finanțare după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, zece spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sănătate, ministrul estimând că acestea vor fi terminate cel mai probabil în 2027.
„Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto și cu doamna Mânzatu pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Și cred că este un lucru foarte important să menționăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru. Ministrul a precizat și că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.
Ultima cerere de plată trebuie trimisă până la 30 septembrie Procesul financiar nu se încheie însă odată cu expirarea perioadei de implementare. Pîslaru a comunicat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind legea salarizării și decarbonizarea. Ministerele trebuie să pregătească documentele necesare, acestea urmând să ajungă centralizat la coordonatorul național până la jumătatea lunii septembrie.
Cererea de plată numărul 6 ar trebui transmisă Comisiei Europene pe 30 septembrie, după care vor urma negocieri și verificări pe parcursul lunii octombrie și până în noiembrie. În încheierea bilanțului, ministrul a spus că experiența PNRR ar trebui să schimbe modul în care România gestionează viitoarele fonduri europene. „Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent și rapid, care să urmărească, până la urmă, creșterea economică și dezvoltarea societății.
Prima lecție crucială este să evităm fragmentarea”, a afirmat Dragoș Pîslaru. El a pledat totodată pentru o coordonare națională mai puternică și pentru un acord politic asupra reformelor majore: „Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depășească ciclurile electorale și să ne menținem angajamentele asumate de România.