Parlamentul revine, marți, 1 septembrie, în sesiune ordinară, dar nu fără principala problemă politică rămâne nerezolvată: România nu are încă un Guvern cu puteri depline, după atâtea încercări de ieșire din criza politică. Țara este condusă de peste 130 de zile de un Guvern interimar, o perioadă record pentru un astfel de guvern în perioada postdecembristă.
În noua sesiune parlamentară, mult așteptată, partidele vin cu noi proiecte legislative și priorități proprii, dar cel mai important lucru, cu poziții diferite privind formarea viitorului Guvern. Calculele făcute, în mod separat de partide, arată cam așa: PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține fie un guvern minoritar social-democrat, fie un Guvern politic construit în jurul PSD. PNL și USR resping însă un guvern condus de social-democrați, în timp ce UDMR spune că își menține susținerea pentru candidatura lui Siegfried Mureșan.
În același timp, AUR cere alegeri parlamentare anticipate, iar președintele Nicușor Dan anunță reluarea consultărilor cu partidele la 1 septembrie. Cum s-a ajuns la actualul blocaj Prima încercare de deblocare a crizei a fost nominalizarea lui Eugen Tomac, pe data de 4 iunie. Propunerea a provocat imediat tensiuni în rândul PNL, după ce liderii liberali au acuzat că lista de miniștri favoriza PSD.
Ilie Bolojan a respins public formula propusă, iar în lipsa susținerii PNL și USR, Eugen Tomac și-a retras mandatul pe 14 iunie. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Guvernul propus de acesta a fost însă respins de Parlament, cu 189 de voturi „pentru”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire.
La acel moment, nominalizarea lui Adrian Veștea a adâncit și mai mult conflictul intern din PNL. Un grup de parlamentari liberali a susținut candidatura, în ciuda deciziei oficiale a partidului. Ulterior, unii dintre aceștia au contestat în instanță decizii ale propriei conduceri și au obținut suspendarea unor hotărâri ale liderilor PNL.
Concluzia până la acest moment, când România a intrat deja în toamnă, este că partidele intră în noua sesiune nu doar cu o agendă legislativă, ci și cu o criză politică pe care nu au reușit să o rezolve în timpul vacanței parlamentare. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier Dacă până ieri au existat nelămuriri cu privire la poziția PSD-ului privind nominalizarea pentru noul Guvern, partidul a venit cu clarificări. PSD a anunțat luni, 31 august, la Sinaia, cine este candidatul partidului pentru funcția de premier.
În ședința Consiliului Politic Național, social-democrații au decis că Sorin Grindeanu este singura variantă pe care o susțin . „Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum 3 luni. Nu s-a schimbat nimic.
Noi nu ne schimbăm deciziile după cum bate vântul. Evident că-mi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea”, a afirmat luni Sorin Grindeanu.
„Ceea ce am stabilit noi astăzi, Partidul Social-Democrat, este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern, iar variantele sunt fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus șeful partidului. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat încă de dimineață, la sosirea la Sinaia, că partidul nu își schimbă propunerea și că social-democrații consideră că există suficiente voturi pentru susținerea unui guvern minoritar.
După ce s-a încheiat ședința, Sorin Grindeanu a ieșit în fața jurnaliștilor și a validat că își asumă mandatul de premier. Liderul PSD a precizat că își dorește ca România să aibă un nou Guvern până la data de 15 septembrie. Dar rămân însă imposibilitatea ca partidul să prezinte președintelui o majoritate parlamentară deja negociată, pentru că PSD are doar 127 de parlamentari și nu dispune singur de acea majoritate necesară pentru învestirea unui Guvern.
Partidul are pe masă două variante: un guvern minoritar format exclusiv din social-democrați sau un guvern politic construit în jurul PSD, cu miniștri și din alte partide. În ambele situații, condiția PSD este ca partidul să facă parte din Guvern. PSD a adoptat, în Consiliul Politic Național de la Sinaia, și o rezoluție prin care propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”.
Citește AICI care sunt acestea. PNL rămâne divizat și respinge un Guvern condus de PSD În timp ce PSD și-a pus pe masă variantele de Guvern din care vrea să facă parte, PNL intră în sesiune cu propria agendă, dar și cu o problemă nerezolvată privind susținerea pentru un eventual Guvern. Un grup de 17 parlamentari liberali refuză să mai susțină formula condusă de Ilie Bolojan.
Situația actuală a slăbit varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, care era susținută inițial de conducerea liberală. Pe 19 august, Ilie Bolojan a precizat că exclude susținerea unui Guvern condus de PSD, acuzând social-democrații că nu și-au respectat înțelegerile de guvernare de care erau obligați. În ciuda discuțiilor interne care se propagă, PNL are însă și o listă de priorități legislative pentru sesiunea de toamnă, anunțată pe 27 august.
Printre acestea se află reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea dimensiunii Parlamentului și a administrației locale, reforma finanțării sistemului de sănătate și aplicarea legii lustrației. Premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu pentru Cotidianul , că perioada de provizorat a Guvernului s-a prelungit deja prea mult și că situația politică trebuie să fie deblocată cât mai repede. „Acum, Partidul Național Liberal are o decizie luată anterior, și anume de a-l propune pe Siegfried Mureșan ca premier împreună cu USR și UDMR.
Nu am luat o altă decizie de atunci, pentru că nu au mai fost consultări oficiale”, a transmis Bolojan. Liderul PNL a precizat că partidul își menține și decizia de a nu intra la guvernare alături de PSD . USR exclude un Guvern din care face parte PSD În același timp, USR vine cu același scenariu, deja anunțat: își păstrează poziția asumată și respinge orice formulă de guvernare în care este inclus PSD.
Liderul partidului, Dominic Fritz, a repetat această certitudine de două ori săptămâna trecută, pe 27 și 29 august. USR lasă deschisă doar varianta unui Guvern minoritar alături de PNL și UDMR. Partidul are însă și o problemă internă importantă de care trebuie să se ocupe în paralel.
Curtea Constituțională a validat, la mijlocul lunii august, un amendament la legea ANI prin care o persoană declarată definitiv în conflict de interese își pierde automat mandatul. Dominic Fritz a numit modificarea „legea anti-Timișoara”, după ce acesta a fost declarat în conflict de interese printr-o decizie definitivă a instanței încă din luna iunie. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea vineri, 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Termenul de 30 de zile după care mandatul lui Fritz încetează de drept a început deja să curgă. Dar înainte să se retragă definitiv de la primărie, referitor la administrația Timișoarei, Fritz a anunțat că proiectele orașului vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR. UDMR spune că nu își schimbă poziția În tot acest haos politic, UDMR susține în continuare candidatura lui Siegfried Mureșan la funcția de premier, alături de PNL și USR.
Poziția a fost reafirmată de liderul UDMR, Kelemen Hunor, după apariția unor informații potrivit cărora formațiunea ar fi dispusă să susțină orice candidat desemnat de președintele Nicușor Dan. Potrivit unor surse politice, Kelemen Hunor le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și lui Ilie Bolojan că parlamentarii UDMR vor vota candidatul propus de președinte, indiferent cine va fi acesta. Președintele UDMR a negat însă această informație.
Kelemen Hunor a precizat că, până când Nicușor Dan nu desemnează un nou premier pentru fruntea Guvernului, formațiunea nu poate negocia cu PSD și nu are motive să renunțe la susținerea acordată în luna iunie lui Siegfried Mureșan . Tot ce a fost prezentat diferit în presă ar fi, potrivit lui Kelemen, doar „invenții, povești”. Acesta a afirmat, referitor la negocierile politice, că trebuie format un Guvern cu puteri depline imediat, despre care spune că este esențial pentru funcționarea țării, căci fără el, România își formează o reputație greșită.
El a respins însă varianta alegerilor anticipate. AUR cere alegeri anticipate AUR, SOS România, POT și grupul Pace-România Înainte nu participă la negocierile pentru formarea Guvernului, însă opoziția are împreună peste 130 de mandate și poate deveni importantă în orice calcul pentru un guvern minoritar. Pe data de 30 august, la finalul Consiliului Național de Conducere de la Severin, AUR a adoptat o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate .
Partidul susține că blocajul politic nu mai poate continua și propune inclusiv modificarea Constituției pentru a ieși din criza politică. Potrivit variantei prezentate de AUR, președintele ar trebui să numească premierul într-un termen fix, iar Parlamentul să fie dizolvat automat dacă niciun Guvern nu primește votul de încredere în termen de 60 de zile. De altfel, liderul PSD, Sorin Grindeanu , întrebat luni dacă partidul este dispus să negocieze cu AUR pentru a obține susținerea necesară în Parlament, acesta a respins varianta, spunând că „poziția noastră nu s-a schimbat”.
„În ceea ce privește AUR poziția noastră NU s-a schimbat. Respect și respectăm alegătorii acestui partid, însă nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”, a afirmat Grindeanu. Nicușor Dan reia consultările de la 1 septembrie În acest moment, zarurile se află în mâinile lui Nicușor Dan.
Președintele este cel care trebuie să desemneze următorul premier. În privința alegerilor anticipate, șeful statului a precizat în repetate rânduri că acestea ar însemna pierderea mai multor luni fără garanția că rezultatul electoral ar fi diferit. La 21 august erau îndeplinite formal două dintre cele trei condiții constituționale necesare pentru dizolvarea Parlamentului : depășirea celor 60 de zile de blocaj și respingerea unei prime propuneri de premier, respectiv Adrian Veștea, în luna iunie.
Pentru declanșarea procedurii mai este necesară respingerea unei a doua propuneri de învestitură. Surse politice din Parlament susțin însă că președintele Nicușor Dan nu intenționează să forțeze acest scenariu până la sfârșitul anului. Președintele a validat pe 29 august că va relua consultările cu partidele la 1 septembrie.
El a precizat că este chiar optimist privind negocierile și că, în urma discuțiilor, se poate contura o majoritate care să susțină un Guvern stabil. Nicușor Dan a explicat și de ce nu a făcut o nouă nominalizare în timpul vacanței parlamentare: a vrut să evite riscul ca un nou premier desemnat să fie respins. „După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România»”, a precizat Nicușor Dan .
De asemenea, președintele a transmis că „în acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”.
Cum arată calculele pentru un Guvern construit în jurul PSD Din punct de vedere matematic, o formulă construită în jurul PSD, UDMR și al parlamentarilor liberali care nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan ar porni de la 127 de parlamentari PSD, 31 UDMR, cel puțin 16 liberali disidenți și 15 dintre cei 17 parlamentari ai minorităților naționale. În total, nucleul ar ajunge la 189 de voturi. Pentru învestirea Guvernului ar mai fi necesare 44 de voturi, până la pragul de 233.
Este exact numărul de voturi pe care l-a avut în luna iunie Guvernul propus de Adrian Veștea, care a fost respins. Diferența ar trebui obținută din alte grupuri parlamentare și din voturi individuale. Într-un scenariu destul de puțin posibil, având în vedere ultimele declarații ale liderului PSD, acesta din urmă ar putea încerca să obțină și voturi individuale din AUR.