Victima poate primi un mesaj, un apel sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul său ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews . În unele cazuri, este afișat și un număr de telefon la care utilizatorul este îndemnat să sune urgent.
La celălalt capăt al firului se află însă escrocii. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care le permite accesul de la distanță la dispozitiv. De aici începe partea cea mai periculoasă a schemei.
Odată ce au acces la computer sau telefon, infractorii pot observa activitatea victimei și pot pregăti următoarea etapă a fraudei. „Banca” intervine în scenariu Un alt escroc poate contacta victima, de această dată pretinzând că este reprezentantul unei bănci. Mesajul este că cineva încearcă să îi fure banii și că trebuie să acționeze imediat.
Uneori, numărul afișat pe telefon poate fi falsificat pentru a părea că apelul vine chiar de la o instituție legitimă. Victima este îndemnată să se conecteze la contul bancar pentru a verifica dacă banii sunt în siguranță. Problema este că, în etapa anterioară, escrocii pot urmări ceea ce face utilizatorul pe dispozitiv.
Apoi apare soluția aparent salvatoare: mutarea banilor într-un cont „sigur”. Contul sigur nu există. Este controlat de infractori.
În alte variante, victimele sunt convinse să cumpere criptomonede sau chiar lingouri de aur pentru a-și proteja economiile. De ce funcționează atât de bine? Schema nu se bazează neapărat pe spargerea unui sistem informatic.
Miza este manipularea victimei. Escrocii construiesc o poveste în mai multe etape, în care fiecare apel pare să confirme informația primită anterior. Presiunea timpului este esențială: victima trebuie făcută să creadă că, dacă nu acționează imediat, își va pierde banii.
În unele cazuri sunt folosiți chiar mai mulți falși specialiști – de la „suport tehnic” până la presupusul reprezentant al băncii sau al unei instituții guvernamentale. Creșterea utilizării inteligenței artificiale complică și mai mult situația. Infractorii pot folosi informații publice pentru a construi profiluri ale victimelor, iar instrumentele AI pot contribui la imitarea vocilor și la realizarea unor interacțiuni mai convingătoare.
Regula care poate opri frauda Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului. Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să îți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja. De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și pretinde că există o problemă cu dispozitivul sau contul tău.
Dacă există suspiciuni că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie făcută separat, prin contactarea băncii folosind numărul oficial de pe site-ul instituției sau de pe card. O variantă diferită: „datoria fantomă” Escrocheriile „phantom” nu se limitează la presupusul hacker. O altă schemă este „phantom debt”, în care infractorii pretind că victima are o datorie veche sau inexistentă.
Pentru a o face să plătească, pot folosi amenințări, presiuni și chiar documente sau mesaje formulate cu ajutorul modelelor de inteligență artificială . În ambele situații, mecanismul rămâne asemănător: frica și urgența sunt folosite pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală. Pe scurt: cum recunoști o „phantom scam”?
cineva te contactează fără să fi cerut ajutor și spune că ai o problemă gravă; ți se cere să instalezi un program pentru acces la distanță; ești presa t să intri imediat în contul bancar; ți se spune să muți banii într-un alt cont pentru „protecție”; ți se cere să cumperi criptomonede sau aur; interlocutorul pretinde că reprezintă banca, poliția sau o instituție guvernamentală. Dacă apare una dintre aceste situații, cel mai sigur prim pas este să închizi apelul și să verifici problema printr-un canal oficial.