Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Melcul frunză Are doar câțiva milimetri, seamănă izbitor cu o frunză și pare desprins dintr-un desen animat — dar Costasiella kuroshimae, supranumit „oaia-frunză”, ascunde una dintre cele mai neobișnuite adaptări din întregul regn animal. Micuța specie a fost desemnată recent „Nevertebratul Anului 2026”, potrivit publicației My Modern Met.

Victoria acestui melc marin fără cochilie, nu mai mare decât un bob de orez, celebrează o strategie de supraviețuire extrem de rară în natură. Costasiella kuroshimae i-a învins pe ceilalți nouă concurenți aflați în competiție, clasându-se pe primul loc într-un top în care locul doi a revenit unui bondar din Patagonia, iar locul trei unui crab-potcoavă. Concursul, ajuns la a treia ediție, le cere anual cititorilor să voteze specia preferată dintr-o listă scurtă de zece nevertebrat e neobișnuite.

Specia a fost descrisă științific pentru prima dată în 1993, lângă insula Kuroshima, parte a arhipelagului japonez Ryukyu. În prezent, poate fi găsită și în apele tropicale din jurul Filipinelor și Indoneziei. Melcul-frunză face parte din grupul Sacoglossa — moluște de dimensiuni mici, care se hrănesc exclusiv cu alge.

Spatele său este acoperit de structuri ramificate numite cerata, care îi conferă atât aspectul de frunză verde, cât și un rol esențial în respirație. Secretul care îl face unic: fură energie de la plante Ceea ce transformă acest melc într-o adevărată curiozitate biologică este modul în care digeră hrana. În loc să descompună complet algele consumate, C.

kuroshimae păstrează o parte din cloroplastele acestora — structurile responsabile de fotosinteză. Fenomenul poartă numele de kleptoplastie și îi permite melcului să folosească, temporar, energia solară, printr-un mecanism celular „împrumutat” direct de la planta pe care tocmai a mâncat-o. Aceeași adaptare este responsabilă și pentru culoarea sa verde intensă, aproape imposibil de deosebit de vegetația din jur — un camuflaj natural desăvârșit.

Doar sub microscop se dezvăluie adevărata structură a animalului: cerata delicate și țesuturi neobișnuite, aparținând unei creaturi minuscule, dar cu una dintre cele mai ingenioase strategii de supraviețuire din natură.

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *