Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » REPORTAJ | Pentru prima dată, Ziua Limbii Române este sărbătorită oficial în Ucraina. La Cernăuți, o comunitate care a așteptat zeci de ani spune: „Poate ne dă un gram de mândrie, nimic mai mult” REPORTAJ | Pentru prima dată, Ziua Limbii Române este sărbătorită oficial în Ucraina. La Cernăuți, o comunitate care a așteptat zeci de ani spune: „Poate ne dă un gram de mândrie, nimic mai mult” 31 aug.
2026 Alex Buzică • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Galerie Foto 5 Sursa foto: Alex Buzică Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul La Cernăuți, Ziua Limbii Române nu a început odată cu decretul semnat anul acesta la Kiev de președintele Volodimir Zelenski. Românii de aici spun că o sărbătoresc de zeci de ani, în școli, în familie, prin poezie și prin efortul de a transmite copiilor o limbă care a traversat regimuri, granițe și războaie. Ceea ce s-a schimbat în 2026 este însă esențial: pentru prima dată, statul ucrainean recunoaște oficial această zi.
La Cernăuți și Odesa, manifestările din 29-31 august au devenit astfel nu doar o celebrare, ci și o discuție despre viitorul limbii române în Ucraina. Pentru comunitatea românească, momentul vine după ani în care relația cu autoritățile ucrainene nu a fost lipsită de tensiuni. Românii au reclamat restrângerea folosirii limbii materne, mai ales în educație și în raport cu instituțiile, iar politicile lingvistice au fost percepute uneori ca discriminatorii.
De aceea, recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române are și o încărcătură simbolică mai profundă: este o confirmare venită după ani în care comunitatea a continuat să-și apere limba și identitatea. Astăzi, 31 august, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, etnicii români s-au întâlnit pentru a vorbi despre tocmai această continuitate. Copiii au recitat poezii în limba română, iar profesorii, oamenii de cultură și membrii comunității au vorbit despre școală, familie și despre ceea ce trebuie făcut pentru ca româna să nu devină, într-o zi, doar limba stramosilor și a bunicilor.
Este prima dată când această zi nu mai aparține doar comunităților care au continuat să o organizeze din proprie inițiativă. Acum este recunoscută oficial de statul ucrainean. Dar pentru oamenii de aici, limba nu a început odată cu un decret.
Ei vorbeau românește acasă, îl citeau pe Eminescu, organizau evenimente și își învățau copiii limba maternă cu mult înainte ca 31 august să apară în calendarul oficial al Ucrainei. Scriitoarea și jurnalista Maria Toacă-Andrieș privește momentul cu satisfacție, dar fără triumfalism. „Noi o sărbătorim de 37 de ani.
Este a 37-a ediție acum. Veneau și oficialii, dar nu era recunoscută ca zi oficială”, spune Maria Toacă-Andrieș. Maria Toaca Andrieș (dreapta) / sursa foto: Alex Buzică Pentru ea, decretul reprezintă o recunoaștere importantă, dar nu poate șterge problemele acumulate de-a lungul anilor.
„Au trecut 37 de ani și vedem că e tot mai rău, nu mai bine. Schimbă cu ceva că s-a instituit acum? Nu.
Eu cred că poate le dă un gram de mândrie românilor, nimic mai mult. ” Dincolo de ceremonii, adevărata miză rămâne folosirea limbii în viața de fiecare zi: în școală, în familie și între copii. Pentru că o limbă nu supraviețuiește printr-o zi din calendar, ci prin generațiile care continuă să o vorbească.