Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Războiul din Ucraina schimbă apărarea Europei. Cursa pentru nave și submarine ia amploare Războiul din Ucraina schimbă apărarea Europei. Cursa pentru nave și submarine ia amploare 30 aug.
2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Armata Europei alocă tot mai mulți bani domeniului maritim. Cheltuielile pentru apărare ale statelor UE au crescut la 418 miliarde de euro în 2025, cu 20% mai mult decât în anul precedent, și sunt estimate să ajungă la 454 de miliarde de euro în 2026, echivalentul a 2,4% din PIB, transmite Mediafax. Apărarea maritimă este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere.
Producția de vehicule și echipamente navale la nivelul blocului comunitar a ajuns la 117,8 miliarde de euro din 2016, iar producția a atins 13,7 miliarde de euro numai în 2025, conform Euronews. La prima vedere, patru țări domină această producție. Franța, Germania, Italia și Spania reprezintă 87% din baza industrială a apărării maritime a UE și au generat 82% din valoarea totală a producției anul trecut.
Franța a produs singură 37% dintre vehiculele pentru apărare maritimă ale blocului în 2025, urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%. Împreună, cele patru țări reprezintă și 60% din totalul cheltuielilor pentru apărare ale UE. Producția industrială nu este însă același lucru cu angajamentul militar, conform lui Chris Kremidas-Courtney, consilier principal la European Policy Centre, care susține că perspectiva centrată pe cele patru țări ignoră unele dintre cele mai expuse forțe navale ale Europei.
„Concentrarea industrială nu este același lucru cu angajamentul pentru apărarea maritimă”, a spus acesta, indicând Grecia și Suedia drept „omisiuni evidente”. Grecia are una dintre cele mai puternice flote de submarine convenționale din Europa și menține un nivel ridicat de activitate operațională în Marea Egee, estul Mediteranei și Marea Roșie. Marina suedeză, mai mică, este concepută în special pentru Marea Baltică și beneficiază de o industrie națională de apărare solidă.
Adevăratul test, spune Kremidas-Courtney, este integrarea, nu dimensiunea. „Europa nu are nevoie ca fiecare țară să construiască o flotă comparabilă cu cele ale Italiei sau Franței, dar are nevoie de forțe distribuite credibile, conectate prin sisteme interoperabile și o imagine maritimă comună”, o abordare care, susține acesta, trebuie extinsă dincolo de UE pentru a include Marea Britanie și Norvegia. Dacă raportarea se face în funcție de PIB, și nu de producția brută, harta se mută spre est.
Polonia alocă cea mai mare pondere din PIB pentru apărare dintre statele UE, 4,48%, urmată de Lituania, cu 4%, Letonia, cu 3,73%, și Estonia, cu 3,38% — toate state aflate în prima linie și cu granițe cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Belarus. Germania și-a majorat de peste două ori ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB față de 2021, de la 1,27% la 2,14%, și urmărește să ajungă la cheltuieli anuale pentru apărare de 162 de miliarde de euro până în 2029. În spatele creșterii cheltuielilor se află războiul Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările maritime care au apărut în acest context.