Adrian Câciu a fost întrebat, într-un interviu pentru Mediafax , ce măsură economică nepopulară ar lua dacă ar considera că aceasta este corectă. Una dintre primele sale propuneri a vizat industria jocurilor de noroc.
„Pentru că tot se vorbește de jocurile de noroc sau pariuri, aș pune o taxă pe tranzacțiile la jocurile de noroc, pariurile și jocurile online” , a afirmat fostul ministru al Finanțelor. Câciu susține că discuția publică se concentrează prea mult asupra păcănelelor din sălile de joc, în timp ce o parte importantă a fenomenului s-a mutat pe internet. „Toată lumea discută despre păcănele, dar nimeni nu discută de faptul că fenomenul se întâmplă deja în online”, a spus deputatul PSD.
Ce taxă propune Câciu pentru pariurile online Potrivit lui Câciu, noua taxă ar putea fi aplicată direct tranzacției și reținută la sursă prin intermediul băncii. „Așa cum atunci când plătești în online un pariu plătești o comisiune la bancă, aș pune o taxă pe tranzacții de contravaloarea acelui comision bancar, cu stopaj la sursă de către bancă”, a explicat fostul ministru. Câciu nu a indicat în interviu o cotă exactă .
În prezent există deja o impozitare distinctă a câștigurilor din jocurile de noroc, însă mecanismul este diferit de cel descris de Câciu. Pentru jocurile de noroc online, impozitul este reținut la fiecare transfer al banilor din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar al jucătorului. Pentru veniturile de până la 10.
000 de lei, cota este de 4%, iar pentru sumele mai mari se aplică bareme progresive care ajung până la 40% pentru partea care depășește 66. 750 de lei. Aceste reguli sunt în vigoare din august 2025.
Ideea avansată acum de Câciu ar introduce, în forma descrisă de el, o taxare a tranzacției asociate participării la joc, distinctă de actualul impozit aplicat veniturilor sau câștigurilor transferate de pe platformele de joc. Câciu vrea reguli mai dure pentru cheltuielile multinaționalelor O a doua propunere a fost legată de companiile multinaționale și de sumele transferate în interiorul grupurilor. „Aș încerca să taxăm, în mod indirect, externalizarea de venituri de la multinaționale”, a afirmat Câciu.
Fostul ministru spune că una dintre soluții ar fi restrângerea deductibilității unor cheltuieli. „Să nu le mai permiți deductibilitatea cheltuielilor de administrare, care sunt foarte mari”, a explicat el. Și aici există deja reguli fiscale care limitează anumite deduceri.
Din 2026, legislația prevede, în anumite condiții, o limită de 1% pentru deductibilitatea cheltuielilor privind drepturile de proprietate intelectuală, serviciile de management și consultanță efectuate în relația cu entități afiliate nerezidente, pentru anumite categorii de contribuabili. În general, Codul fiscal permite deducerea cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității economice, dar stabilește și categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată sau nedeductibile. În cazul marilor companii, România are și mecanisme suplimentare de taxare.
Companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pot intra sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri atunci când impozitul pe profit calculat este mai redus; în 2026, formula folosește o cotă de 0,5% aplicată unei baze ajustate. Câciu readuce în discuție impozitarea progresivă A treia direcție indicată de fostul ministru privește taxarea persoanelor fizice. „Dacă discutăm despre echitate fiscală sau, dacă vreți, echitate economică, ar trebui ca cei care au venituri mai mari să plătească mai mult decât cei care au venituri mai mici”, a afirmat Adrian Câciu.
O asemenea abordare ar reprezenta o schimbare importantă față de actualul sistem fiscal. România aplică în acest moment, ca regulă generală, o cotă de 10% a impozitului pe venitul persoanelor fizice, inclusiv pentru salarii, deși există regimuri și cote diferite pentru anumite tipuri de venituri. Câciu nu a pronunțat explicit sintagma „impozit progresiv”, dar a făcut trimitere directă la acest model.
„N-aș vrea să traduc asta, ca să nu emoționez adversarii mei politici, dar le aduc aminte că Brătianu, un liberal get-beget, a introdus impozitul progresiv pe venitul global”, a spus deputatul PSD. Referirea are un precedent istoric. Legea pentru unificarea contribuțiilor directe adoptată în 1923, în perioada în care Vintilă Brătianu era ministru al Finanțelor, prevedea explicit un „impozit progresiv pe venitul global”.
Ideea fusese însă promovată anterior și de Nicolae Titulescu în proiectele sale de reformă fiscală. Câciu nu a indicat însă ce praguri sau cote ar susține într-un eventual sistem progresiv.