Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. „Suntem mândri să decernăm astăzi Medalia de Onoare a Congresului pentru activităţi spaţiale extraordinarului echipaj al misiunii Artemis II”, a afirmat preşedintele american în timpul unei ceremonii organizate la Centrul Spaţial Johnson, administrat de NASA în oraşul Houston. „Este o distincţie foarte rară.
Ea este acordată unor persoane curajoase şi strălucite şi este decernată astronauţilor care s-au remarcat prin servicii excepţionale aduse naţiunii noastre şi omenirii întregi”, a insistat preşedintele republican, înconjurat pe o estradă de zeci de astronauţi îmbrăcaţi în tradiţionalele lor combinezoane albastre. Cei trei membri americani ai echipajului, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch, şi canadianul Jeremy Hansen au fost primii oameni care s-au aventurat într-un zbor în jurul Lunii după anul 1972. În timpul călătoriei lor în spaţiu, care a fost urmărită în lumea întreagă pe internet, ei au doborât un record istoric de distanţă, ajungând la peste 406.
000 de kilometri depărtare de Terra. De asemenea, acea misiune lunară a intrat în istorie întrucât a fost prima misiune care a inclus o femeie, un astronaut de culoare şi un cetăţean non-american, marcând astfel o schimbare radicală faţă de misiunile din epoca programului Apollo, la care participaseră doar bărbaţi americani albi. Misiunea Artemis II a fost concepută sub forma unui zbor-test pentru noua rachetă lunară a NASA şi pentru capsula sa spaţială Orion.
Statele Unite şi-au fixat prin programul Artemis ambiţia de a construi o bază pe suprafaţa Lunii şi de a pregăti viitoare misiuni spre planeta Marte. Întoarcerea astronauţilor americani pe suprafaţa Lunii este în prezent prevăzută să aibă loc în timpul celei de-a patra misiuni din programul Artemis, în anul 2028. „Astronauţii americani se vor întoarce pe suprafaţa Lunii înainte de încheierea mandatului meu”, a repetat vineri preşedintele Donald Trump.
Numeroşi experţi şi-au exprimat însă îngrijorările legate de fezabilitatea unui astfel de demers, în contextul în care modulele de alunizare sunt încă în etapa de dezvoltare. Or, orice întârziere acumulată în programul american Artemis ar spori riscul ca China, care are, la rândul său, ambiţia de a realiza un astfel de proiect, să devanseze Statele Unite în cursa de cucerire a Lunii.