Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Militarii NATO iau lecții de la ucraineni Pentagonul a transmis joi un semnal clar aliaților din NATO: Washingtonul își reorientează atenția spre alte zone de securitate, iar Europa trebuie să demonstreze că este pregătită să preia mai mult din efortul de apărare al continentului. SUA au demarat deja procesul de reducere a prezenței militare din Europa, unde mai sunt dislocați aproximativ 80.
000 de soldați americani. Potrivit Associated Press, Pentagonul analizează acum cât de amplă va fi următoarea etapă de retragere . Amploarea acestor reduceri va depinde direct de răspunsul aliaților europeni și al Canadei la inițiativa numită NATO 3.
0, prin care aceștia ar urma să preia responsabilitatea apărării convenționale a Europei. SUA rămân dispuse să ofere sprijin — inclusiv capabilități nucleare — dar doar ca soluție de rezervă. În urma unei informări la sediul NATO din Bruxelles, subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a apreciat eforturile Germaniei, Poloniei și țărilor nordice, dar a transmis reporterilor că așteaptă un angajament mai vizibil din partea unor state precum Marea Britanie.
Colby a explicat că obiectivul american este remodelarea NATO într-o structură mai pragmatică și mai echilibrată, adaptată realităților actuale — acesta fiind, spune el, spiritul în care Washingtonul își revizuiește strategia față de Europa. Ca parte a acestui proces, Pentagonul a trimis aliaților un chestionar prin care le cere să precizeze, în scris, cum intenționează să răspundă așteptărilor SUA. Colby a precizat că primele răspunsuri tocmai au început să sosească, fără să dezvăluie ce țări le-au trimis.
Chestionarul depășește, însă, sfera strict militară: include și întrebări despre disponibilitatea aliaților de a oferi trupelor americane acces liber la bazele și spațiul aerian propriu – un subiect sensibil, mai ales după ezitările unor state europene atunci când SUA au lovit Iranul fără consultare prealabilă. Colby a subliniat că interesul comun al Europei și al SUA este împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare, dar a insistat pe nevoia ca aliații să ofere predictibilitate și capacitate reală de acțiune. Presiunea pentru responsabilizarea liderilor europeni în NATO nu este nouă – a fost promovată încă din primăvară, inclusiv la summitul B9 de la București, unde președintele Nicușor Dan și alți lideri europeni au anunțat majorarea contribuției la 5% din PIB pentru apărare.
Deși la momentul respectiv retragerea trupelor americane nu era discutată deschis, procesul a început deja, cel puțin în cazul României, încă din octombrie anul trecut. Referitor la rolul strategic al țării noastre, președintele Nicușor Dan a publicat joi un editorial în Fox News, adresat direct lui Donald Trump, în care a subliniat investiția de 2,5 miliarde de euro făcută de România la baza Mihail Kogălniceanu — transformată într-un hub strategic de apărare — precum și dotarea armatei cu echipamente americane: avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS și tancuri Abrams. Șeful statului a amintit și că România a fost printre primele țări care au pus la dispoziția SUA baza militară proprie pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu — o decizie care a stârnit controverse la nivel intern.
Chiar dacă Washingtonul își dorește reducerea prezenței militare în Europa, o formă de descurajare americană rămâne necesară în fața unor amenințări precum Rusia. În editorialul său, Nicușor Dan a subliniat legătura dintre securitatea flancului estic și stabilitatea regiunii Mării Negre, argumentând că aceasta contribuie direct la capacitatea NATO de a preveni conflicte pe tot continentul. Discuțiile de culise continuă: miercuri, consilierul prezidențial Marius Lazurca s-a întâlnit la Bruxelles cu ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, chiar în perioada în care Elbridge Colby poartă negocieri cu liderii europeni pe tema reorganizării alianței sub conceptul NATO 3.