Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/1. 500 de tone de medicamente expirate ajung anual la groapa de gunoi în România Ai golit dulăpiorul cu medicamente și ai descoperit o grămadă de pastile expirate de anul trecut.
Impulsul firesc e să le duci la farmacie, așa cum ai făcut mereu doar că, de la 1 ianuarie 2024, regula s-a schimbat, iar majoritatea farmaciilor nu mai au voie să le primească. Potrivit Legii nr. 269/2023, care modifică Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, deșeurile de medicamente provenite de la populație nu se mai predau obligatoriu la farmacii. În schimb, trebuie predate unităților medicale, spitale publice sau private, care au amenajate locuri speciale, sub formă de containere sau puncte de colectare, exact pentru acest tip de deșeuri. Regula acoperă orice formă de medicament sau produs farmaceutic expirat, neutilizat sau folosit doar parțial, inclusiv ambalajele aferente, medicamentele retrase de pe piață și categorii speciale precum citostaticele și citotoxicele (folosite în tratamentele oncologice), care necesită proceduri distincte de neutralizare.
Spitalele sunt obligate, prin lege, să organizeze puncte de colectare a medicamentelor expirate provenite de la populație. Doar în București, 18 din cele 19 spitale aflate în subordinea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB) au deja amenajate astfel de puncte, iar majoritatea orașelor mari din țară dispun, la rândul lor, de astfel de locații. Cel mai simplu mod de a afla unde exact poți duce medicamentele este să suni la spitalul cel mai apropiat de tine sau să verifici site-ul acestuia, întrucât programul de predare nu funcționează non-stop, de regulă, există intervale orare specifice pentru depunerea deșeurilor farmaceutice.
Există totuși o excepție importantă: anumite categorii speciale de medicamente pot fi returnate, dar exclusiv la farmacia de unde au fost eliberate, nu la orice farmacie, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, întocmit în trei exemplare. Farmacia are obligația de a verifica conformitatea medicamentelor și de a sigila, în fața pacientului sau a aparținătorului, cutia cu produsele returnate. Pentru medicamentele obișnuite, expirate din uzul zilnic al unei familii, această opțiune nu mai este, însă, valabilă din 2024, motiv pentru care mulți români, care încă nu știu de schimbarea legislativă, se lovesc de refuzul farmaciștilor atunci când încearcă să le predea acolo.
Explicația nu ține de birocrație, ci de un motiv serios de sănătate publică. Se estimează că, doar în România, ajung anual la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare aproximativ 1. 500 de tone de medicamente expirate sau neutilizate, deșeuri clasificate drept periculoase, nu deșeuri menajere obișnuite.
Consecințele sunt măsurabile: un studiu citat în expunerea de motive a legii arată că, în 65% dintre apele curgătoare testate, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășește de până la 300 de ori limitele maxime admise. Un studiu global mai amplu, care a analizat peste 1. 000 de puncte de testare din peste 100 de țări, a arătat că peste un sfert dintre cele 258 de râuri testate conțineau ingrediente farmaceutice active, la niveluri considerate nesigure pentru organismele acvatice.
Poluarea cu medicamente aruncate necorespunzător nu înseamnă doar contaminare cu antibiotice, ci și cu hormoni, citostatice sau antidepresive, substanțe care afectează atât mediul, cât și, indirect, sănătatea oamenilor. Consecința cea mai gravă este creșterea rezistenței la antibiotice: în lume mor anual peste 700. 000 de oameni pentru că nu mai răspund la tratamentul antibiotic, iar în România, potrivit acelorași surse, mor anual aproximativ 1.
500 de oameni din această cauză, țara noastră având cel mai ridicat nivel de antibiorezistență din Uniunea Europeană pentru anumiți agenți patogeni, precum Staphylococcus aureus și Pseudomonas aeruginosa.