Întrebat despre atacurile lansate de Ucraina în zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportată o mare parte din petrolul Kazahstanului și de unde sunt alimentate inclusiv nave care aprovizionează România, Nicușor Dan a validat că Bucureștiul a avut discuții directe cu partea ucraineană. „Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi.
Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a afirmat Nicușor Dan. Bucureștiul vrea un mecanism mai rapid cu Kievul Președintele a explicat că discuția purtată acum cu partea ucraineană a vizat transformarea acestui tip de intervenție într-un mecanism mai bine organizat. „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede”, a precizat șeful statului.
Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a răspuns până acum solicitărilor venite din partea României. „De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele. Întrebat dacă mai există în prezent probleme privind aprovizionarea, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai sunt probleme.
” De ce este Novorossiisk important pentru România Portul Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului. Prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), petrolul extras în principal din marile zăcăminte kazahe este transportat pe aproximativ 1. 500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, unde este încărcat în petroliere.
CPC estimează că prin această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Ruta este importantă și pentru România. Rafinăria Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, inclusiv sortimentele KEBCO și CPC.
KMG International arată că aprovizionarea este realizată inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. Potrivit unei analize publicate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres, circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari. Atacurile din Marea Neagră au perturbat exporturile kazahe Problema a devenit mai sensibilă după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre.
În iulie, mai multe petroliere aflate în zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar operațiunile de încărcare au fost întrerupte temporar. CPC a comunicat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters relata la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găși nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol.
În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters. Campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești urmărește reducerea veniturilor și a capacității Moscovei de a finanța războiul, însă poziționarea terminalului kazah pe teritoriul Rusiei a creat riscuri suplimentare pentru state și companii care depind de petrolul din Kazahstan.