Există cifre care măsoară cantităţi şi altele care spun poveşti, însă 7. 000 de numere ale Ziarului Financiar înseamnă mult mai mult decât o impresionantă colecţie de pagini tipărite.
Înseamnă ani de jurnalism economic, mii de companii urmărite, antreprenori descoperiţi, investiţii analizate, crize explicate şi transformări ale economiei româneşti consemnate aproape în timp real. Pentru mine, această bornă are şi o semnificaţie personală. Colaborarea cu Ziarul Financiar, începută încă din 2008, a reprezentat şi reprezintă o onoare.
Am simţit acest lucru poate şi mai pregnant în ultimii zece ani, când am avut ocazia să scriu mai des şi să cunosc mai bine mecanismul din spatele unui brand care şi-a câştigat un loc aparte în businessul românesc. Iar atunci când coordonezi, la rândul tău, publicaţii regionale de business şi realizezi de peste două decenii Reuşita TV, o emisiune despre oameni şi afaceri de succes, ajungi să înţelegi poate şi mai bine cât de greu se construieşte un brand media şi, mai ales, cât de greu se păstrează relevanţa lui. În toţi aceşti ani am avut privilegiul de a întâlni sute de antreprenori, manageri şi lideri ai unor companii importante.
Am intrat în fabrici, în birouri de corporaţii, am discutat cu oameni care gestionează afaceri de milioane şi am văzut, direct, un lucru care spune enorm despre Ziarul Financiar: respectul pe care oamenii din business îl au faţă de acest brand. Când un antreprenor important îşi face timp pentru o discuţie, când un CEO ştie că declaraţiile sale vor ajunge la un public avizat, când oamenii de business privesc apariţia în paginile ziarului ca pe o validare a relevanţei companiei lor, înţelegi că în spatele numelui Ziarul Financiar există un capital care nu poate fi cumpărat: credibilitatea. Iar aceasta se construieşte greu.
Număr după număr. Articol după articol. Informaţie după informaţie.
Un ziar nu este doar produsul pe care îl găsim dimineaţa tipărit sau, astăzi, informaţia care apare instantaneu pe ecran. În spatele lui sunt oameni, criterii editoriale, verificări, întrebări, telefoane, termene-limită şi, mai ales, responsabilitatea de a nu transforma viteza într-un adversar al adevărului. În presa economică această responsabilitate este cu atât mai mare.
O cifră greşită, un procent interpretat incorect sau o informaţie neverificată pot schimba sensul unei ştiri şi pot afecta oameni, companii sau decizii. De aceea, profesionalismul unei redacţii se vede nu numai în ceea ce publică, ci şi în rigoarea cu care ajunge la forma finală a informaţiei. Coordonând publicaţii regionale de business şi realizând o emisiune în care am vorbit despre performanţă, am urmărit întotdeauna o idee simplă: să promovăm valoarea.
Să găsim oamenii care construiesc, companiile care investesc, proiectele care schimbă comunităţi şi poveştile care merită cunoscute. Este, la o scară mai mică, ceea ce Ziarul Financiar face încă de la primul dintre cele 7. 000 de numere.
România antreprenorială de astăzi este fundamental diferită de cea de acum două sau trei decenii. Au apărut generaţii noi de antreprenori, companii româneşti au devenit lideri regionali, investiţiile străine au schimbat industrii întregi, tehnologia a modificat radical modul în care muncim şi facem afaceri. După atâţia ani în presă, rămân convins de un lucru: meseria de jurnalist este una dintre puţinele în care nu te plictiseşti niciodată.
În fiecare zi întâlneşti alţi oameni. Descoperi o companie, o investiţie, un oraş, o idee. Astăzi vorbeşti cu un antreprenor care şi-a început afacerea într-un garaj, mâine cu managerul unei multinaţionale, apoi cu un profesor, un sportiv sau un om care a schimbat ceva în comunitatea sa.
Jurnalismul îţi oferă privilegiul extraordinar de a fi martor la timpul în care trăieşti. Dar acest privilegiu vine cu o obligaţie: credibilitatea. Poţi pierde un interviu şi vei face altul.
Poţi rata o ştire şi va veni următoarea. Poţi avea o ediţie mai bună şi una mai puţin reuşită.