Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Peste două treimi dintre angajații care folosesc IA generativă economisesc între 3 și 8 ore pe săptămână. Timpul câștigat nu se traduce însă automat în mai puține ore de lucru.
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială la locul de muncă avansează mai rapid decât politicile companiilor. Un studiu arată că, în numeroase sectoare, angajații folosesc IA mai mult decât sunt încurajați oficial să o facă, ceea ce ridică probleme legate de securitatea datelor, guvernanță și volumul de muncă. Angajații adoptă instrumentele de inteligență artificială într-un ritm m ai rapid decât multe companii și instituții.
Deși aplicații precum ChatGPT și Copilot au ajuns să fie utilizate pentru o gamă tot mai largă de sarcini, politicile organizaționale care reglementează sau încurajează folosirea lor țin pasul cu dificultate. O analiză publicată de revista economică ESB arată că, în toate sectoarele analizate, procentul angajaților care afirmă că folosesc instrumente IA este mai mare decât cel al celor care spun că angajatorii le susțin activ utilizarea. Diferența depășește 15 puncte procentuale în majoritatea domeniilor și ajunge la aproape 30 de puncte procentuale în sectorul public și educație.
Un sondaj realizat de Banca Centrală a Țărilor de Jos, De Nederlandsche Bank (DNB), în octombrie 2025, arată că doar 25% dintre angajați consideră că angajatorii lor susțin în mod activ utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă. Alți angajați au declarat că folosirea anumitor instrumente este permisă, însă nu este încurajată în mod explicit. În alte cazuri, companiile nu dispun de o politică clară privind utilizarea IA.
Această diferență dintre practica angajaților și politicile oficiale a dus la apariția fenomenului „Bring Your Own AI” (BYOAI) . Angajații folosesc conturi personale pentru versiuni destinate consumatorilor pentru ChatGPT sau Claude, chiar și atunci când lucrează în rețelele și sistemele companiei. Utilizarea neoficială a instrumentelor IA creează însă probleme importante de securitate și guvernanță.
În lipsa unor reguli clare și a unor platforme aprobate de companie, angajații pot introduce în instrumente publice informații interne, date despre clienți sau fragmente de cod sursă. În unele situații, aceștia pot să nu fie conștienți de implicațiile privind confidențialitatea și modul în care datele sunt procesate. Problema este cu atât mai relevantă în domenii în care sunt gestionate cantități mari de informații personale sau confidențiale.
În educație și administrația publică, diferența dintre utilizarea individuală și sprijinul instituțional este una dintre cele mai mari. Profesorii și angajații din sectorul public folosesc deja instrumente generative pentru activități, precum redactarea unor materiale, rezumarea informațiilor sau pregătirea unor documente. În același timp, instituțiile sunt mai prudente în adoptarea oficială a acestor tehnologii.
Reglementările privind protecția datelor, inclusiv cerințele GDPR, precum și întrebările legate de drepturile de autor, responsabilitate și securitatea informațiilor pot încetini procesul de implementare. În domenii precum IT, finanțe și servicii profesionale, diferența dintre utilizarea IA de către angajați și sprijinul oferit de angajatori este mai redusă. Companiile din aceste sectoare investesc mai agresiv în soluții de inteligență artificială destinate mediului corporativ, inclusiv instrumente precum Copilot pentru Microsoft 365.
Scopul este de a integra IA în fluxurile de lucru și de a obține câștiguri de productivitate într-un cadru controlat de organizație. Această abordare poate reduce și riscurile asociate utilizării unor servicii personale, deoarece angajații primesc acces la instrumente aprobate și la reguli clare privind informațiile care pot fi introduse în sistemele de IA. Un alt efect al adoptării rapide a inteligenței artificiale este legat de volumul de muncă.