Ungaria nu mai este în criză de energie, în ultimele zile fiind repuse în funcţiune toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks, a cărei producţie de electricitate a fost limitată sever de scăderea cotelor Dunării. Premierul Peter Magyar a lăudat eforturile făcute de Ungaria pentru repornirea reactoarelor mai ales pentru că electricitatea produsă acolo reduce nevoia de importuri scumpe de energie.
Electricitatea scumpă este o povară pentru industrie şi măreşte deficitele din cauza importurilor. Cu inflaţia la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, banca centrală a Ungariei a efectuat săptămâna aceasta cea de-a treia rundă de reduceri de dobânzi la rând. Dobânzile mai mici tind să încurajeze consumul şi să stimuleze creşterea economică.
Pentru luna viitoare, guvernatorul bancii centrale maghiare Mihály Varga a evitat să le promită maghiarilor noi reduceri de dobânzi însă a spus că se aşteaptă ca inflaţia să rămână sub 3% nu doar anul acesta, ci şi în 2027. În iulie, indicatorul a fost de 1,2%, printre cele mai mici cote din UE. În ianuarie 2023, inflaţia trecea de 25%, recordul pentru UE.
Ungaria a ajuns aici în mare parte mulţumită unor promisiuni făcute de noul guvern şi unor măsuri, unele „neortodoxe“, antiinflaţie, cum ar fi plafonarea preţurilor în supermarketuri, luate de vechiul guvern. Noul executiv, cel condus de Peter Magyar, caută să redeschidă accesul Ungariei la fondurile europene, blocat de Comisia Europeană din cauza derivei antieuropene a guvernelor lui Viktor Orban, şi s-a angajat să aducă ţara cât mai aproape de adoptarea euro. Partea cu renunţarea la forint şi trecerea la euro înseamnă disciplină fiscală.
Însă Ungaria are un deficit bugetar supradimensionat, umflat, în mare măsură de cadourile electorale oferite de guvernele Orban şi de cheltuielile făcute pe datorie în lipsa fondurilor europene. Un rol important în stabilizarea economiei maghiare de când Magyar a preluat conducerea guvernului îl are întărirea forintului. Promisiunile făcute de noul executiv au impulsionat moneda, altfel predispusă la depreciere.
Forintul puternic a făcut mai ieftine importurile, contribuind astfel la încetinirea inflaţiei. Faptul că săptămâna aceasta guvernatorul băncii centrale voit nu a încurajat aşteptările pentru noi reduceri de dobânzi a dat un nou impuls forintului. Deficitul bugetar din anul acesta este estimat să ajungă la 7,5% din PIB, un nivel ridicat şi dificil de susţinut după orice criteriu.
Acest lucru riscă să erodeze încrederea în angajamentele lui Magyar. De aceea, noul premier a fost nevoit să dea asigurări că Ungaria nu îşi abandonează planul de a îndeplini criteriile de aderare la zona euro până în 2030. Noua echipă de guvernare atribuie decalajul fiscal mare situaţiei economice moştenite, secetei şi crizei energetice provocate de secarea Dunării.
„Ne-am stabilit obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până la sfârşitul mandatului actualului guvern, fiind pe deplin conştienţi de ceea ce am moştenit“, a afirmat András Kármán, ministrul de finanţe, citat de Bloomberg. Bugetul anterior a fost construit pe un deficit de 3,7% din PIB, dar un audit efectuat după schimbarea guvernului a arătat că, fără măsuri suplimentare, decalajul s-ar fi putut duce la 8,3% din PIB. Guvernul citează, printre alţi factori, costurile crizei energetice şi ale secetei, care au afectat şi producţia agricolă a ţării.
Anunţând obiectivul guvernului său în iunie, prim-ministrul Magyar a subliniat că sprijinul popular pentru intrarea Ungariei în zona euro este excepţional de mare, în jur de 70-75% din populaţie. El a mai spus că planul guvernului său este ca Ungaria să îndeplinească condiţiile de aderare la zona euro, criteriile de la Maastricht, în jurul anului 2030. Însă acest lucru nu înseamnă adoptarea automată a monedei comune până la acea dată.