Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/Chisăliță explică scumpirea benzinei și motorinei O majorare recentă a prețurilor la carburanți a stârnit numeroase semne de întrebare în rândul șoferilor. În timp ce cotațiile internaționale ale petrolului nu indicau o presiune semnificativă asupra costurilor, iar cursul valutar rămânea relativ stabil, prețurile la pompă au crescut cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină.
Într-o analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă, președintele organizației, Dumitru Chisăliță, susține că explicația ar putea fi legată chiar de măsurile de plafonare adoptate de Guvern pentru protejarea consumatorilor. Potrivit analizei, prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr.
24/2026, Executivul a instituit starea de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la mediei practicate în anul 2025. Măsura a fost prezentată drept o soluție pentru limitarea creșterii prețurilor și pentru combaterea eventualelor speculații într-o perioadă marcată de volatilitate pe piețele internaționale. Totuși, Dumitru Chisăliță atrage atenția că economia nu funcționează întotdeauna conform intențiilor politice.
„În mod normal, atunci când costul materiei prime scade, concurența împinge prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze”, explică specialistul. Analiza arată că plafonarea adaosului comercial poate transforma limita impusă de stat într-un reper pentru întreaga piață.
Practic, în loc să reprezinte doar un prag maxim care nu poate fi depășit, plafonul poate deveni nivelul spre care tind operatorii economici. „Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii”, subliniază Chisăliță. În acest context, atunci când prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către consumatorul final.
Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva marja permisă de reglementare. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, efectul plafonării poate fi amplificat de structura pieței românești a carburanților, dominată de un număr redus de companii importante. În astfel de condiții, o limită administrativă poate avea efecte diferite față de cele observate într-o piață cu o concurență foarte puternică.
Chisăliță face însă o precizare importantă: nu există dovezi publice că majorarea de 5 bani pe litru operată recent de OMV Petrom a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial. Pentru o astfel de concluzie ar fi necesare date detaliate privind marjele comerciale din 2025, costurile efective din 2026 și modul concret de calcul utilizat de companie. În opinia expertului, situația reprezintă un exemplu clasic al efectelor secundare pe care le pot genera intervențiile administrative în economie.
„O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”, afirmă Dumitru Chisăliță. Acesta consideră că succesul unei politici publice trebuie evaluat nu după intențiile declarate, ci după efectele reale produse în piață.
„Dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci avem încă un exemplu al unei realități economice incomode: măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, însă costurile ascunse ajung, în cele din urmă, să fie suportate chiar de consumatorii pe care încearcă să îi protejeze”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.