Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Dr. Iris Tușa/ Cercetătorii vor analiza aerul, apa și solul, vor căuta contaminanți prioritari și emergenți și vor studia biodiversitatea microbiană România se pregătește pentru o nouă expediție științifică în unul dintre cele mai izolate și dificile locuri de pe planetă.
Șase cercetători români vor participa la ROICE 2027, cea de-a șasea expediție științifică românească în Antarctica. Misiunea interdisciplinară este coordonată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB). Cercetătorii vor ajunge la stația King Sejong, aparținând Coreei de Sud, unde vor lucra în domenii precum biologie, ecologie, geomorfologie, hidrologie, meteorologie și monitorizarea mediului.
Din echipă face parte și un cercetător al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Misiunea nu este însă o simplă aventură la capătul lumii. Cercetătorii vor analiza aerul, apa și solul, vor căuta contaminanți prioritari și emergenți și vor studia biodiversitatea microbiană, precum și caracteristicile geomorfologice și climatice ale mediului antarctic.
ROICE 2027 are o miză care depășește experiența personală a celor șase cercetători. Expediția urmărește să aducă date pentru monitorizarea pe termen lung a ecosistemelor polare și să contribuie la pregătirea unei noi generații de specialiști români în cercetarea polară. Antarctica este unul dintre puținele locuri de pe Pământ în care natura poate fi studiată într-un mediu relativ puțin alterat de activitatea umană.
Pentru oamenii de știință, continentul înghețat funcționează ca un uriaș laborator natural. Cercetările urmăresc inclusiv biodiversitatea microbiană, mecanismele prin care organismele se adaptează la stres extrem și efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor polare. În materialul realizat cu cercetătoarea Iris Tușa este subliniată și importanța microorganismelor care au dezvoltat mecanisme de rezistență în condiții extreme, informații relevante pentru înțelegerea unor probleme precum rezistența la antibiotice.
De ce este atât de importantă Antarctica pentru cercetători? Răspunsul este legat de ceea ce se întâmplă în acest mediu extrem și de ceea ce aceste schimbări pot spune despre planeta întreagă. Potrivit Iris Tușa , Antarctica permite oamenilor de știință să studieze schimbările climatice, topirea ghețarilor și formele de viață adaptate unor condiții foarte dure.
Pentru cercetători, continentul este mai mult decât un spațiu înghețat. Este o arhivă naturală care poate păstra informații despre evoluția mediului și un indicator al transformărilor care au loc la nivel global. Pentru a ajunge la stația King Sejong, cercetătorii trebuie să parcurgă un drum lung și complicat.
Traseul pornește din România și continuă spre America de Sud, până la Santiago de Chile. De acolo, echipa merge spre Punta Arenas, unul dintre principalele puncte de plecare către Antarctica. Ultima etapă este zborul spre insula King George, în zona Peninsulei Antarctice.
Aici intervine însă unul dintre marile obstacole ale unei astfel de expediții: vremea. Zborurile către Antarctica pot fi anunțate cu doar o zi înainte, în funcție de condițiile meteorologice. Vântul puternic sau vizibilitatea redusă pot amâna plecarea și îi pot obliga pe cercetători să aștepte mai multe zile în Punta Arenas.
Pentru Iris Tușa, Antarctica nu mai este o necunoscută. Expediția din 2026 a fost cea de-a patra sa călătorie pe continentul înghețat, după prima experiență din 2016. Prima impresie a rămas însă puternică: o combinație de uimire, liniște și senzația de a fi într-un loc în același timp fragil și extrem de puternic.
Ghețarii care se desprind în apă, animalele, pinguinii, întinderile albe și lumina specifică Antarcticii formează un peisaj greu de comparat cu orice alt loc de pe Pământ.