Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Analiză | Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea Analiză | Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea 26 aug. 2026 • 555 Teodora Stroe • Articole –> SHARE: WhatsApp icon sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul România a intrat în ultima săptămână în care mai poate îndeplini jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sute de milioane de euro au fost deja pierdute și alte miliarde de euro au fost scoase din planul inițial pentru că proiectele nu mai puteau fi realizate la timp.
Astăzi, președintele Nicușor Dan a anunțat eșecul legii salarizării bugetarilor, adică pierderea a 770 de milioane de euro. Legea a fost boicotată de PSD. O parte din banii PNRR pierduți de-a lungul timpului erau nu erau finanțări nerambursabile, ci împrumuturi la care România a renunțat după ce o parte din proiecte au fost eliminate sau reduse.
Pe 26 august 2026, există deja o pierdere financiară clară: 770 milioane de euro din cererea de plată care includea și legea salarizării bugetarilo, 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3, la care se adaugă 10,77 milioane de euro tăiate definitiv din componenta de împrumut, după neîndeplinirea unei ținte privind hidrogenul verde. În plus, valoarea PNRR a fost redusă drastic față de planul inițial, iar acum România aleargă contra cronometru pentru ultimele miliarde. Legea salarizării nu a ajuns în Parlament la vot după ce PSD s-a opus tuturor variantelor legii.
Trei miniștri ai Muncii, toți de la PSD, M arius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole de la PSD, nu au făcut nimic, timp de aproape patru ani, pentru elaborarea actului normativ, deși se știa de acest jalon din PNRR din 2022. Sorin Grindeanu a motivat inactivitatea printr-o decizie comună PSD-PNL din 2022 de amânare a legii pentru perioada post-alegeri. Abia în aprilie 2026, Florin Manole a trimis partenerilor sociali un prim draft al documentului.
Noua lege a salarizării a rămas, după demisia lui Florin Manole, în sarcina lui Dragoș Pîslaru de la USR , care a avut la dispoziție doar patru luni pentru elaborarea, negocierea și aprobarea noului act legislativ de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR. În iulie 2026, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus explicit că partidul nu va vota proiectul în forma propusă de Guvern, pe motiv că afectează veniturile unor categorii precum profesorii, medicii și militarii. PSD a cerut amendamente și a lucrat cu sindicatele la o variantă alternativă.
Presiune au pus și sindicatele care au organizat proteste în stradă, Același lider PSD, Sorin Grindeanu a afirmat, pe 24 august, că probabil România va pierde tranșa din PNRR condiționată de acest jalon – p este 770 de milioane de euro. Pe 29 octombrie 2021, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro , din care circa 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Planul a fost ulterior renegociat și redus de trei ori.
Prima oară în decembrie 2023, când s-a introdus componenta RePowerEu. Ultima renegociere a fost în iulie 2026. Valoarea totală a planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro granturi.