Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Cele mai bune țări pentru femei sunt Danemarca, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda. Danemarca conduce clasamentul global privind bunăstarea femeilor, în timp ce Afganistanul se află la coada clasamentului.
Women, Peace and Security Index arată că progresul global în privința statutului femei lor a stagnat, iar diferențele dintre țările cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate rămân considerabile. Danemarca este țara cu cel mai bun rezultat în ediția 2025/26 a Women, Peace and Security Index (WPS), realizat de Georgetown Institute for Women, Peace and Security, în colaborare cu Peace Research Institute Oslo. Danemarca obține un scor de 0,939 din 1 și ocupă prima poziție într-un clasament care cuprinde 181 de țări.
La polul opus se află Afganistanul, cu 0,279 de puncte. Indicele evaluează statutul femeilor prin 13 indicatori grupați în trei mari domenii: incluziune, justiție și securitate. Sunt analizate, printre altele, educația, ocuparea forței de muncă, reprezentarea politică, accesul la servicii financiare, discriminarea legală, accesul la justiție, mortalitatea maternă, violența în cuplu și expunerea la conflicte armate.
Scorurile variază de la 0, reprezentând cel mai slab rezultat, la 1, cel mai bun. Primele cinci poziții sunt ocupate de țări nordice. După Danemarca urmează Islanda, cu 0,93, Norvegia, Suedia și Finlanda, toate cu scoruri de aproximativ 0,92.
În topul celor 35 de țări cu cele mai bune rezultate, Europa este puternic reprezentată. Luxemburg, Belgia, Țările de Jos, Austria, Estonia, Irlanda, Slovenia și Lituania se află, de asemenea, în partea superioară a clasamentului. În afara Europei, cele mai bine clasate sunt Noua Zeelandă și Australia, ambele cu un scor de 0,90.
Canada obține 0,89, în timp ce Statele Unite se află pe locul 31, cu un scor de 0,84. Rezultatele confirmă poziția puternică a statelor nordice, dar raportul atrage atenția și asupra unui fenomenului numit „paradoxul nordic”: niveluri ridicate de egalitate de gen coexistă cu rate relativ ridicate ale violenței în cuplu. La celălalt capăt al clasamentului se află Afganistanul, cu un scor de 0,279.
Țara ocupă poziția 181 din 181 și are rezultate foarte slabe în mai multe dintre componentele indicelui. Afganistanul este urmat de Yemen, cu 0,32, Republica Centrafricană și Siria, ambele cu 0,36, precum și Sudan, cu 0,40. Haiti, Republica Democrată Congo, Burundi, Sudanul de Sud și Myanmar completează o parte importantă a clasamentului inferior.
Țările afectate de conflicte armate sunt puternic reprezentate în această zonă a clasamentului. Securitatea reprezintă una dintre cele trei dimensiuni majore ale indicelui și include expunerea la conflicte, violența politică îndreptată împotriva femeilor, siguranța percepută în comunitate și violența exercitată de partenerul intim. Situația Afganistanului ilustrează și amploarea diferențelor dintre țările aflate la cele două extreme ale clasamentului.
Potrivit datelor utilizate de indice, rata ocupării în rândul femeilor afgane cu vârste între 25 și 64 de ani este de 25,1%, iar media anilor de școlarizare pentru femeile de cel puțin 25 de ani este de doar 1,2 ani. În plus, indicele ia în calcul discriminarea legală, accesul efectiv la justiție și indicatori privind sănătatea maternă și preferința pentru băieți, ceea ce permite o evaluare mai amplă decât un clasament bazat exclusiv pe participarea femeilor pe piața muncii. Țările africane reprezintă o parte importantă a grupului cu cele mai slabe rezultate.
Printre acestea se numără Republica Centrafricană, Sudan, Republica Democrată Congo, Burundi, Sudanul de Sud, Camerun, Somalia și Madagascar. Raportul subliniază însă că performanța unei țări nu poate fi explicată printr-un singur factor. Indicele combină dimensiuni economice, sociale, juridice și de securitate, iar situația femeilor poate varia semnificativ chiar în interiorul aceleiași țări.