Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Bulgaria ia o serie de măsuri de urgență pentru a asigura funcționarea în continuare a centralei nucleare de la Kozlodui. Centrala reprezintă un pilon important pentru Europa de Sud-Est, într-o perioadă în care seceta a dus la scăderea nivelului râurilor.
Ca urmare, s-a pierdut o parte semnificativă din capacitatea de producție a centralelor nucleare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la electricitate. Puterea maximă a centralei nucleare de la Kozlodui este de 2 GW, aceasta acoperind o parte importantă din necesarul de energie al Bulgariei, dar și al unor țări precum România. Autoritățile bulgare au decis o reducere temporară a producției centralei de la Kozlodui cu 140 de megawați.
În același timp, s-a anunțat că se pregătește construirea unui dig pe Dunăre, care va încerca să mențină nivelul apei la un nivel suficient. Construcția acestuia va necesita 10–15 zile, potrivit ministrului Energiei, Iva Petrova. Se încearcă, de asemenea, direcționarea unei cantități mai mari de apă spre fluviu dinspre centralele hidroelectrice.
În paralel, autoritățile cresc disponibilitatea centralelor pe cărbune: pentru moment, a fost pusă în funcțiune unitatea 7 a centralei Marița-Iztok, iar în cursul săptămânii viitoare se va întâmpla același lucru și cu unitatea 8. Luni, prețurile angro la energia electrică au fost deosebit de ridicate în Europa de Sud-Est, ajungând la 167 de euro în Grecia, 169 de euro în Bulgaria și 170 de euro în România și Ungaria. În cazul Ungariei, s-a înregistrat o evoluție pozitivă, deoarece centrala nucleară Paks și-a mărit producția de la 400 la 1.
400 MW. În mod similar, centrala nucleară din Slovenia, cu o capacitate de 700 MW, a fost repusă în funcțiune în urmă cu câteva zile. Însă se preconizează că actualele condiții hidrologice dificile se vor menține până la începutul ploilor de toamnă.
În perspectiva iernii care urmează, principala preocupare este legată de o posibilă repetare a secetei care a afectat anul trecut continentul european. Într-un astfel de caz, impactul pentru anul viitor ar fi disproporționat mai grav decât în acest an, deoarece efectele s-ar suprapune. De exemplu, rezervele de apă ale centralelor hidroelectrice din multe țări ar porni de la un nivel mai scăzut în comparație cu media ultimilor ani.
Deocamdată, rămâne necunoscut impactul fenomenului El Niño asupra Europei, despre care meteorologii estimează că va fi deosebit de intens în următoarele luni. Apariția acestuia este asociată, de regulă, cu temperaturi sezoniere mai ridicate, însă nu este clar în ce măsură va influența cantitatea de precipitații.