Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Legea nr. 165/2026 i introduce pentru personalul contractual din administrația publică o serie de reguli privind conflictele de interese, incompatibilitățile și relațiile ierarhice, similare celor aplicabile funcționarilor publici.
O schimbare importantă în administrația publică îi vizează pe angajații care se află în raporturi ierarhice directe cu soțul sau cu o rudă de gradul I. Aceștia nu vor mai putea ocupa poziții de tip șef-subaltern în aceleiași structuri, iar situațiile existente trebuie eliminate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi. Termenul expiră la 8 octombrie 2026, potrivit modificărilor aduse Codului administrativ și a unei interpretări formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI), consultată de știripesurse.
ro. Legea nr. 165/2026, adoptată de Parlament în sesiune extraordinară ca jalon PNRR, a fost publicată în Monitorul Oficial la 6 august și a intrat în vigoare la 9 august.
Actul normativ modifică articolul 550 din Codul administrativ și introduce pentru personalul contractual din administrația publică o serie de reguli privind conflictele de interese, incompatibilitățile și relațiile ierarhice, similare celor aplicabile funcționarilor publici. Una dintre cele mai importante prevederi stabilește că nu sunt permise raporturile ierarhice directe între soți sau între rude de gradul I, respectiv părinte și copil. Persoanele care se află într-o astfel de situație au la dispoziție 60 de zile pentru a ieși din relația directă de subordonare.
Situațiile trebuie constatate de șeful ierarhic superior, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe. Interpretarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) extinde sfera de aplicare a noilor reguli la întregul personal contractual reglementat de Codul administrativ, fără diferențiere între categoriile de angajați. Punctul de vedere al ANI a fost solicitat de președintele Asociației Municipiilor din România și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, în contextul apariției noilor prevederi.
Potrivit interpretării ANI, faptul că legea nu face distincție între diferitele categorii de personal contractual conduce la concluzia că prevederile relevante din Legea nr. 161/2003 se aplică întregului personal contractual la care se referă Titlul III din Codul administrativ. Cu alte cuvinte, interdicțiile și restricțiile legale aplicabile funcționarilor publici se extind și asupra angajaților contractuali din instituțiile publice, însă cu adaptările necesare statutului acestora, care este bazat pe un contract individual de muncă, și nu pe un raport de serviciu.
Modificările vizează și situațiile de conflict de interese. Se află în conflict de interese personalul contractual care, printre altele, este chemat să soluționeze cereri sau să participe la luarea unor decizii privind persoane fizice ori juridice cu care are relații patrimoniale, participă în aceeași comisie cu funcționari publici care îi sunt soți sau rude de gradul I ori ale cărui interese patrimoniale, precum și cele ale soțului sau rudelor de gradul I, pot influența deciziile pe care trebuie să le ia. În cazul unui conflict de interese, angajatul este obligat să se abțină de la soluționarea cererii sau de la luarea deciziei.
Încălcarea acestor prevederi reprezintă abatere disciplinară și poate atrage sancțiuni prevăzute de Codul muncii, de la avertisment scris până la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Potrivit Codului administrativ, în sfera personalului contractual intră mai multe categorii de angajați din administrația publică, între care: Interpretarea ANI este relevantă tocmai pentru că stabilește că noile restricții nu sunt limitate la o anumită categorie de personal contractual. Punctul de vedere al ANI clarifică și o serie de activități pe care personalul contractual din administrație le poate desfășura fără a intra în incompatibilitate.