Camera de Industrie şi Comerţ Germano-Maghiară atrage atenţia că certitudinile în ceea ce priveşte legislaţia, consolidarea relaţiilor cu UE şi furnizarea de forţă de muncă bine pregătită sunt în prezent factori mult mai importanţi în alegerea unei locaţii pentru investiţii şi producţie decât scutirile de taxe. PIB-ul Ungariei creşte mai rapid decât cel al Germaniei şi al altor economii mari europene, producţia industrială s-a dezgheţat, inflaţia s-a retras la cote de invidiat, forintul este puternic, dobânzile scad, creditul se ieftineşte, consumul este în expansiune şi încrederea, atât a companiilor, cât şi a populaţiei, se îmbunătăţeşte.
Accesul la fondurile europene este pe cale să fie redeschis. Economia Ungariei pare să fi lăsat în urmă greutăţile de care s-a tot lovit în ultimii 3-4 ani, din cauza cărora la unii indicatori, mai ales legaţi de consum şi de puterea de cumpărare, a fost depăşită de cea a României. Încă nu se poate vorbi de relansare, dar a început să se urnească dintr-o lungă perioadă în care stagnarea a alternat cu scăderea deşi guvernul de atunci a încurajat investiţiile în industrie, în special prin subvenţii şi facilităţi fiscale.
Companiile cu activităţi în Ungaria cred că economia este pe calea cea bună, însă este nevoie de eforturi mai mari pentru a pregăti drumul de revenire. Pentru relansare, nu sunt suficiente programe noi de încurajare a investiţiilor, se arată într-un document de poziţie al Camerei de Industrie şi Comerţ Germano-Maghiare (DUIHK). Ungaria are nevoie de reforme structurale, de un mediu legislativ predictibil, de preţuri ale energiei pentru industrie mai mici şi de flexibilizarea pieţei muncii.
Organizaţia reprezintă aproximativ 900 de companii. Documentul, adresat noului guvern condus de premierul Peter Magyar, atrage atenţia că certitudinile în ceea ce priveşte legislaţia, consolidarea relaţiilor cu UE şi furnizarea de forţă de muncă bine pregătită sunt în prezent factori mult mai importanţi în alegerea unei locaţii pentru investiţii şi producţie decât scutirile de taxe, scrie Portfolio. hu.
În evaluarea situaţiei, DUIHK arată că după stagnarea economică din perioada 2023-2025 şi scăderea investiţiilor, predictibilitatea a devenit principala cerinţă pentru competitivitate. Un sistem instituţional stabil este esenţial pentru companiile străine, motiv pentru care organizaţia solicită, printre altele, eliminarea legislaţiei retroactive şi consultări substanţiale cu companiile. Reducerea intervenţiei excesive a statului în economie este, de asemenea, o nevoie urgentă, motiv pentru care DUIHK recomandă eliminarea treptată a taxelor speciale, mai ales a celor din sectoarele comerţului cu amănuntul, bancar, de construcţii şi energetic, şi eliminarea plafoanelor de preţuri şi a obligaţiilor de vânzare.
Întrucât trei sferturi din exporturile maghiare merg către Uniunea Europeană, condiţiile de bază pentru reluarea creşterii sunt restabilirea încrederii în UE, respectarea statului de drept şi utilizarea transparentă a fondurilor UE. Pentru a reface stabilitatea macroeconomică şi încrederea în mediul de afaceri, experţii consideră, de asemenea, oportună elaborarea unui obiectiv ţintă public şi a unui calendar pentru adoptarea monedei euro. Competitivitatea internă este subminată semnificativ de preţurile excepţional de ridicate ale energiei pentru industrie, care în 2025 au depăşit media UE cu 22-31%.
Potrivit camerei de comerţ, costul ridicat se datorează în mare măsură costurilor de reglementare şi finanţării încrucişate, deoarece consumatorii industriali plătesc o parte semnificativă din reducerile la utilităţile rezidenţiale şi din vechile subvenţii pentru energia regenerabilă. Prin distribuirea mai echitabilă a taxelor de reţea pe baza costurilor reale şi prin ajustarea fină a reglementărilor, preţurile industriale ar putea fi reduse cu 5-10%.