Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cum a transformat decizia CCR transparența într-o farsă digitală administrată de ANI Forma de după CCR a transparentizării: Publicarea ciuntită a averilor demnitarilor, generată de un robot al ANI După ce CCR a afirmat neconstituțional, fără să îi ceară nimeni, articolul în legea integrității care prevedea publicarea declarațiilor de avere ale demnitari lor și funcționarilor publici pe pagina de internet a ANI, Camera Deputaților a schimbat „modificarea”. A apărut fișa de interese financiare, document generat automat de un soft al ANI ce extrage anumite informații din declarațiile de avere și de interese secretizate.
Iar informațiile la care publicul va avea acces sunt că și inexistente. Inclusiv cele legate de contractele cu statul, care vor fi menționate sub forma bifării existenței lor, fără valoare nominală, fără instituția publică implicată, fără natura serviciilor sau lucrărilor prestate și fără evidențierea firmei care a încheiat acele contracte. Dacă legea va fi promulgată în această formă, ea nu va mai putea fi modificată, în sensul reparării ei, timp de cinci ani, fiind vorba despre un jalon PNRR.
Legea integrității, jalon în PNRR, a suferit o nouă modificare, după ce Curtea Constituțională a afirmat, în baza obiecției formulate de senatori de la PNL și USR, precum și de președintele României, articolul potrivit căruia soțul, soția și persoanele cu care demnitarii au relații asemănătoare aceleia de căsătorie urmau să fie obligați să completeze, să depună și să publice pe site-ul ANI declarații de avere și de interese. Însă cel mai important articol din legea adoptată de Parlament și care a fost declarat neconstituțional de către CCR, pentru care, însă, Curtea nu a fost sesizată de nimeni, ci s-a autosesizat – lucru interzis de Constituție -, este cel care reintroducea obligativitatea pentru demnitari și funcționari publici să-și facă publice averile. Concret, Curtea s-a sesizat din oficiu în legătură cu faptul că forma și conținutul acestor noi declarații de interese financiare seamănă izbitor cu vechile declarații de avere și de interese, care conțineau informații despre care CCR stabilea, în 2025, că încalcă reglementările cu privire la protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată.
Cu această critică, legea a ajuns, din nou, ieri, în Parlament, urmând să fie pusă în acord cu decizia CCR și să fie readoptată, astfel încât, până pe 31 august 2026 să fie promulgată și publicată în Monitorul Oficial, pentru a îndeplini jalonul corespunzător din PNRR. Ei bine, ieri, legea a intrat în dezbaterea ședinței comune a Comisiei Juridice și a Comisiei pentru Constituționalitate din Camera Deputaților, unde, inițial, au fost propuse două amendamente. Unul de la PSD, iar al doilea de la USR.
Primul propunea ca toate articolele declarate neconstituționale de către CCR să fie eliminate în textul legii, inclusiv cel care transparentizează interesele financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici. În cele din urmă, s-a agreat o formă a publicării acestor informații, care a fost trimisă la Plen, pentru adoptare. Astfel, amendamentele admise, care au trecut și de Plen, prevăd că pentru persoanele prevăzute de lege (președintele României, parlamentarii, membrii Guvernului, funcționarii publici, secretarii și consilierii de stat etc.
), ANI, prin platforma e-DAI, generează, la data depunerii declarațiilor de avere și de interese, fișa publică privind interesele financiare. Fișa nu poate reproduce, integral sau parțial, declarația de avere ori declarația de interese. De asemenea, semnatarii verifică fișa publică privind interesele financiare, iar, în cazul identificării unor erori, acestea comunică ANI, în termen de 30 de zile de la data depunerii declarațiilor de avere și de interese.
Iar după împlinirea termenului de 30 de zile, ANI publică fișa.