În martie 2004 luam trenul din Cluj-Napoca în direcţia Bucureşti. Un bilet doar dus.
E uimitor cum dintre toate lucrurile care s-au schimbat în aceşti peste 20 de ani, durata unei călătorii cu trenul de la Cluj la Bucureşti a rămas aceeaşi. 10 ore. Un tren de noapte.
La 21 eşti pe peronul din Cluj, ora 7 dimineaţa te găseşte în Gara de Nord. Nici gara nu s-a schimbat în 20 de ani. Din păcate.
Sunt zeci de indicatori economici la care ne uităm zi de zi, ediţie de ediţie şi care arată progresul remarcabil al României în perioada 1998, cu primul număr al ZF, până astăzi, la ediţia 6. 999. Sunt alţi indicatori care ne spun cât de mult mai avem de construit: şcoli, spitale, drumuri, căi ferate.
Zi de zi, cu încăpăţânare scriem despre aceşti indicatori. Şi despre cei care ne-au dus înainte, dar şi despre cei care ne ţin în loc. Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care defineşte fiecare ediţie din cele 7.
000 ale ZF-ului, aleg echilibrul. Ca jurnalişti ducem bătălii pe care ştim din start că nu le vom câştiga. Dar avem încredere că putem contribui la schimbare.
Cât de mică. Îmi aduc aminte de multe discuţii cu Sorin în care îi spuneam că nu mai scriu despre şcoli a căror reabilitare durează patru-cinci ani, despre şcoală în trei schimburi, despre nepăsarea din educaţie. Ce rost are?
Nu schimbăm nimic! „Scrie, Dana, scrie! “, îmi spunea mereu.
Fără prea multe detalii, dar suficient cât să mă aşez din nou în faţa calculatorului şi să mai caut o cale, o altă abordare. Subiectele nu se termină niciodată. O întrebare care îşi găseşte răspuns naşte alte întrebări.
În spatele celor 7. 000 de ediţii din ZF sunt sute de mii de întrebări formulate de cei mai buni jurnalişti pe care îi citesc zi de zi. Scrisul, hârtia, ediţia tipărită vor rezista indiferent de ce va urma.
Ziarul tipărit de azi este un înţelept. E echilibrat, ştie multe, a trăit multe, e plin de poveşti. De la afaceri de la zero, aceşti firavi puternici din businessul local, la cele mai mari companii din România.
Nimic nu îi scapă, nu ignoră nimic. Este un înţelept care nu se luptă cu cei tineri, dimpotrivă, merge către ei cu subiecte scrise de jurnalişti care în 1998 când s-a născut el nici nu erau pe lume. Înţelege că au venit canalele de social media, AI-ul.
S-a adaptat. ZF-ul de azi este un univers media pe care eu, la începutul călătoriei cu trenul de la Cluj la Bucureşti, nu mi l-aş fi închipuit. Iar biletul dus te poartă într-o călătorie în care eşti plătit să citeşti, să vezi şi să schimbi unghiuri în care abordezi o situaţie, să devii din ce în ce mai curios, să afli, să pui întrebări, să cauţi răspunsuri.
Există ceva mai bun de atât? Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ZF la cota 7. 000 de ediţii.
La un an după criza economică din 2008-2009, România era încă ameţită. În ediţia 2. 999 a ziarului, din octombrie 2010, investitorii străini propuneau ieşirea din criză prin organizarea Europenelor de fotbal.
Spitalele private aveau deja 10% din naşterile din Capitală. Fondurile europene îşi făceau simţită prezenţa Efectul autostrăzilor. Harta puterii de cumpărare arată cum prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, capătă tracţiune Bursă.
Cele două întrebări ale americanilor de la JP Morgan , cea mai mare bancă americană şi unul dintre principalii finanţatori ai proiectului Neptun Deep, la conferinţa Romgaz. Aeroporturile locale au avut cu 3,5% mai multe zboruri în acest an. Traficul aerian a crescut, însă ritmul de creştere a fost mai lent Bursă.
Urmează ZF Piaţa de capital, ediţia a cincea, pe 25 septembrie. Cum pot companiile româneşti transforma maximele de la bursă în finanţare pentru creştere?