Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Mihailo Fedorov Pe lângă frontul de 1. 000 de kilometri cu Rusia, în Ucraina se mai deschide unul, de această dată politic, miza principală fiind președinția țării.
Tema a revenit brusc în actualitate după intervenția fostului ministru al Apărării Mihailo Fedorov, până de curând unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Volodîmîr Zelenski. Demis în iulie, după numai șase luni în Guvern, Fedorov a publicat săptămâna trecută un mesaj video cu evidentă tentă politică, în care a denunțat corupția, a vorbit despre o criză de guvernare și a cerut „restaurarea procesului democratic” prin organizarea de alegeri . Pentru Zelenski, mesajul a trecut o linie roșie.
Președintele ucrainean a avertizat că un scrutin în timpul războiului ar putea „fractura” țara și a comparat efectele sale cu un „tsunami”. În condițiile actuale, spune el, milioane de refugiați din străinătate, militarii aflați pe front și populația din teritoriile ocupate ar trebui să participe la un proces electoral extrem de dificil de organizat și vulnerabil la intervenția Rusiei. Legea marțială aflată în vigoare interzice, de altfel, organizarea alegerilor.
Fedorov este considerat de presa internațională drept cea mai serioasă provocare politică internă cu care Zelenski s-a confruntat de la începutul invaziei ruse, dar nu este principalul său rival la președinție. Principalul contracandidat este generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei ucrainene. Zelenski l-a înlocuit în februarie 2024, după luni de tensiuni între cei doi.
Zalujnîi a fost apoi numit ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, funcție pe care o deține și în acest moment. Din poziția diplomatică de la Londra, fostul general a rămas extrem de popular. În iulie 2026 au apărut informații conform cărora Zalujnîi ar fi dispus să candideze la prezidențiale dacă acestea vor fi organizate.
Totuși, există o diferență importantă între agitația elitelor politice și voința populației. Potrivit unui sondaj KIIS, citat de Agerpres, doar 15% dintre ucraineni consideră că alegerile ar trebui organizate înainte de sfârșitul războiului.