Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Parlamentul României Într-un document fără precedent, trei judecători ai Curții Constituționale îi acuză pe alți cinci că au încălcat prevederile Constituției, care interzic CCR să se autosesizeze, atunci când au soluționat una dintre obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de parlamentarii USR și PNL, dar și de președintele României, în ceea ce privește noua lege a integrității. Mai exact, este vorba despre obiecția care vizează articolul cu privire la obligația completării și publicării declarației de interese financiare de către persoanele cu care demnitarii și funcționarii publici au relații asemănătoare acelora dintre soți.
Într-o opinie separată, trei judecători CCR arată că majoritatea Plenului Curții și-a extins neconstituțional atribuțiile și, nerezumându-se strict la dezlegarea chestiunii cu care a fost sesizat, a analizat tema publicării, în general, a declarațiilor de interese financiare și a stabilit că acestea nu pot fi făcute publice sub niciun argument. Documentul care atrage atenția că instanța constituțională nu a fost sesizată în legătură cu acest aspect mai arată că există nu mai puțin de opt decizii definitive și general obligatorii ale CCR prin care Curtea a stabilit că publicarea declarațiilor de avere și de interese de către demnitari și funcționari publici este constituțională. Paradoxal, toate deciziile CCR, împreună sau individual, sunt definitive și general obligatorii și trebuie să fie respectate de fiecare act normativ în vigoare.
Iar în legătură cu acest subiect există opt decizii care declară constituțională publicarea averilor și intereselor demnitarilor și funcționarilor publici, în forma reglementată până în acest moment, iar alte două care, dimpotrivă, susțin că nu. Acuzația de depășire a prerogativelor constituționale de către Curtea Constituțională este făcută în Opiniei separate la decizia CCR nr. 883 din 17 august 2026, referitoare la legea integrității, opinie semnată de președinta Curții, Elena Simina Tănăsescu, dar și de judecătorii CCR Laura Scântei și Dragoș Dacian.
„Controlul de constituționalitate referitor la articolul II punctul 2 nu putea fi realizat de către CCR din oficiu”, scriu cei trei. În document se precizează că admiterea obiecției de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității acestor prevederi, în privința publicării declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici „încalcă prevederile articolului 146 din Constituție și echivalează cu un control de constituționalitate realizat din oficiu, de vreme ce nici președintele României, nici cei 27 de senatori nu au criticat aceste prevederi și nu au învestit Curtea cu verificarea constituționalității lor”. Opinia separată acuză extinderea controlului de neconstituționalitate la normele privind publicarea declarațiilor de interese financiare.
Concret, Curtea a fost sesizată cu două obiecții. Una dintre ele vizează articolul II punctul 12 din legea adoptată de Parlament, în ceea ce privește sintagma „persoane cu care au relații asemănătoare acelora dintre soți”, dispozițiile referindu-se la obligația depunerii declarației de avere și de interese de către „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu șeful Cancelariei prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii și subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului și cu președinții de consilii județene”.