Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Glucksmann, 46 de ani, fiul filosofului Andre Glucksmann, care este eurodeputat al micului partid de centru stânga Piața Publică (PP), s-a referit la candidata partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) la scrutinul din 2027, când actualul președinte Emmanuel Macron nu mai are dreptul să candideze. „Eu nu mă încadrez în tiparul politic clasic.
La 20 de ani nu eram asistent parlamentar și nici cadru de partid. Am fost alături de supraviețuitorii genocidului din Rwanda sau de rezistenții împotriva imperialismului rus din Georgia și apoi din Ucraina”, a reamintit euro-deputatul PP. „Pentru mine, politica nu este un joc.
Nici nu este o carieră. Dacă astăzi sunt candidat, este pentru a ridica Franța la înălțimea sa. ” Glucksmann a condus lista comună a PP cu Partidul Socialist (PS) la alegerile parlamentare din 2024.
Până acum PS nu și-a desemnat un candidat oficial pentru prezidențiale, deși a validat în principiu ideea unor alegeri primare la stânga pentru stabilirea unui candidat unic. Printre cei interesați să participe se numără fosta candidată PS la președinție Segolene Royal, iar fost prim ministru PS Bernard Cazeneuve și anunțat candidatura luna trecută, refuzând participarea la o alegere primară. De asemenea, presa a relatat despre o posibilă candidatură a fostului președinte (2012 – 2017), Francois Hollande, actualmente deputat PS.
Cel mai bine plasat candidat al stângii în sondajele de opinie este fondatorul partidului Franța Nesupusă (LFI, extrema stângă), Jean-Luc Melenchon, care este la a patra candidatură la prezidențiale după cele din 2012, 2017 și 2022. El a exclus orice candidatură unică a stângii și este în relații de extremă adversitate cu Glucksmann care l-a acuzat de antisemitism. Tot în tabăra stângii și-a afirmat candidatura și lidera Verzilor, Marine Tondelier, deși ea s-a arătat dispusă negocierii unei candidaturi unice.
Posibilă este și o candidatură a liderului Partidului Comunist, Fabien Roussel. În zona de centru-dreapta și centru, prin actualii și foștii sprijinitori ai președintelui Macron cel mai bine plasat în sondaje este Edouard Philippe (orizonturi, centru drreapta), fost prim ministru în perioada 2017 – 2020. El are în vedere o uniune a dreptei și a centrului între „noiembrie și februarie”.
„Dacă se va întâmpla mai târziu, va fi prea târziu. Chiar și februarie este deja târziu”, a accentuat el, în timp ce candidatul partidului Renaștere (centru) Gabriel Attal, fost prim ministru în 2024 a făcut apel, la rândul său, să se aștepte cel puțin până la „începutul anului 2027”. Pentru Philippe, această alianță între Attal, Bruno Retailleau, liderul partidului neo-gaullist Republicanii (LR) și el însuși este indispensabilă pentru a contracara candidaturile lui Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.
Retailleau, fost ministru de interne în două guverne sub Macron, a fost desemnat candidat de aproape trei sferturi membrii partidului său, dar nu a clarificat dacă este de acord cu propunerile lui Philippe și Attal. Tot la dreapta s-a mai declarat candidat și primarul orașului Cannes, David Lisnard, demisionar din LR. Pe lângă aceste candidaturi mai sunt și unele ale unor politicieni minori, fără șanse de a depăși câteva procente.
Sondajele de opinie o plasează detașat în frunte pentru turul 1 pe Le Pen, cu scoruri între 34 – 37%. Cel mai bine plasat contra-candidat este Philippe, cu 16 – 20%, în cazul în care nu candidează Attal, iar acesta este creditat cu 15 – 16% în cazul în care nu candidează Philippe. Retailleau este creditat cu scoruri între 8 și 12% în intențiile de vot.
Melenchon este plasat în furșeta 13 – 16% și se califică în turul 2, potrivit sondajelor, dacă candidează atât Philippe, cât și Attal.