Au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Acesta și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală.
Ulterior, ministrul Culturii l-a „premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța. Incidentul de la Sebeș Potrivit raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”. Practic, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.
A. ) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului „un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat.
Atunci, refuzat și în stare de ebrietate, el ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut din nou propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară.
Balerină lovită cu biciul Un alt episod adus în discuție datează din iunie 2024, în perioada reprezentațiilor spectacolului „Prințesa Circului”. Mai multe declarații susțin că adjunctul TNOMID de la acea vreme ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în pofida refuzului acestora. În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor.
Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15. 11. 2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.
A. Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării.
Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați. „Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, afirmă Pătrașcu.
Balerinele „mergeau ca niște umbre” Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea. „În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct. Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate.
„De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta. Simptome tipice ale unei traume Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz. „Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz.
Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu. În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată. „Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă.
Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu. Procedură nefinalizată Procedura disciplinară nu a mai putut însă fi dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților.
Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului. Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați.
„Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta. În martie 2025, TNOMID a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”.
Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Ministerul Culturii i-a dat acuzatului altă funcție Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația.
„Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct. El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în unei întâlniri cu angajații teatrului.
„Mai mult, am fost revoltat când ministrul Culturii a bagatelizat hărțuirea sexuală din teatru la întâlnirea cu angajații instituției, anul acesta: zâmbete cu subînțeles, aluzii de tip „las’ că știm noi”, numindu-l, în același timp, pe cel acuzat în Consiliul Administrativ al Operetei. Atunci să nu ne mai mirăm că un număr important de balerini au plecat din instituție aproape imediat”, afirmă Pătrașcu. Procurorii au dat NUP Cazul de hărțuire a ajuns și la Parchet.
În octombrie 2025 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru tentativă la agresiune sexuală, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual și agresiune sexuală. Cele patru persoane vătămate au fost audiate de procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în noiembrie 2025. Procurorul a dispus însă, la 16 aprilie 2026, clasarea cauzei pentru toate cele trei capete de acuzare.
Ordonanța reține, în același timp, existența unui „comportament necuviincios, inacceptabil, imoral și contrar tuturor standardelor de etică și deontologie”. Dosarul a revenit în atenția publică în iunie 2026, când MEDIAFAX a relatat pentru prima dată despre existența dosarului de hărțuire de la TNOMID , la peste un an de la sesizarea oficială a Ministerului Culturii. Potrivit cronologiei, dezvăluirea a avut loc la scurt timp după numirea celui acuzat în funcția de manager interimar al unui alt Teatru Național.
Ministerul Culturii a calificat ulterior hărțuirea drept „inacceptabilă” și a cerut conducerii TNOMID să ia măsurile prevăzute de lege. Comunicatul ministerului a precizat că sesizarea din 2025 fusese adresată fostului ministru Natalia Intotero și că solicitarea privind o cercetare administrativă depășea competențele instituției. Comunicatul nu a anunțat reconsiderarea sau suspendarea numirii celui învinuit într-o altă funcție.
Ulterior, la 12 iunie 2026, Ministerul Culturii l-a numit pe C. A. în Consiliul de Administrație al TNOMID.
Astfel, documentele indică o succesiune de sesizări interne, cercetări disciplinare, sesizări către autorități și o anchetă penală care s-a încheiat prin clasare. În paralel, raportul comisiei disciplinare și declarațiile angajatelor au consemnat acuzații privind comportamente considerate incompatibile cu standardele profesionale, în timp ce soluția procurorilor nu a stabilit răspunderea penală pentru faptele cercetate. MEDIAFAX a încercat să obțină o poziție de la C.
A. și de la ministrul interimar al Culturii, Andras Demeter. În vreme ce ministrul nu a răspuns apelului, având telefonul închis, fostul director adjunct acuzat de hărțuire a cerut să i se trimite SMS cu solicitarea, iar ulterior nu a revenit cu răspuns.