Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Cătălin Copăescu este director medical, șef al Departamentului de Chirurgie și director al Centrului Bariatric de Excelență din cadrul Ponderas Academic Hospital – Regina Maria. Persoanele care prezintă obezitate cad în această capcană a unor schimbări ale stilului de viață care au un impact minimal, pe când în realitate vorbim despre o boală complexă, care trebuie investigată și tratată medical, a spus medicul.
Unul dintre obstacolele majore în tratarea obezității este faptul că o parte dintre persoanele afectate nu consideră că au o problemă medicală, a explicat medicul. „O parte dintre cei care au experiența obezității nu conștientizează că ei sunt, de fapt, într-o situație aflată la risc evolutiv din punct de vedere medical. Și atunci, dacă obezitatea pentru ei nu există, condiția pe care ei o trăiesc nu are relevanță din punct de vedere medical, pentru că ei nu consideră că trebuie să facă ceva, pentru că nu au o problemă”, a declarat Cătălin Copăescu.
Medicul a citat un studiu al Societății Române de Chirurgie Metabolică potrivit căruia 25% dintre persoanele chestionate au afirmat că nu au nicio problemă legată de greutate, deși aveau un indice de masă corporală de peste 35–40 kg/m². Vezi și VIDEO | Cum se gestionează corect greutatea corporală, dincolo de dietă. Anca Hâncu, medic nutriționist și doctor în științe medicale (MedLife): Medicina stilului de viață abordează în mod complex nevoile reale ale corpului și măsurile necesare pe termen lung „Și atunci, de ce m-aș duce eu într-un loc unde să cer ajutor?
Pentru că eu știu că trebuie să mănânc mai puțin și să merg mai mult. Or, nu este aceasta soluția”, a continuat el. Potrivit specialistului, obezitatea are cauze multiple, iar persoanele afectate au nevoie de sprijin medical adaptat situației lor.
„Noi discutăm acum despre o boală care are un determinism extrem de complex, plurifactorial și, în fața unei astfel de situații, cei care au o asemenea experiență au nevoie de ajutor. ” Înaintea alegerii tratamentului, medicii trebuie să evalueze efectele obezității asupra întregului organism. Investigațiile pot viza impactul mecanic și metabolic, dar și funcțiile cardiovasculară și respiratorie.
„Trebuie să facem o serie destul de amplă de investigații, care ne vor putea arăta care este impactul obezității asupra condiției medicale a persoanei respective, în diverse planuri: mecanic, metabolic, cardiovascular și respirator. Ulterior, trebuie să luăm o decizie”, a explicat Cătălin Copăescu. „Înainte de a identifica măsurile care trebuie discutate și aplicate, ar trebui să recunoaștem existența unei probleme, iar acesta mi se pare un pas important”, a adăugat medicul.
„Sfaturile date superficial – «mănâncă mai puțin și aleargă mai mult» – sunt împotriva firii lucrurilor. Nu putem controla mental biologia. Este o boală, există o senzație de foame exagerată, este nevoie de tratament și, slavă Domnului, astăzi există atât de multe soluții terapeutice.
” Întrebat când poate fi considerat un pacient potrivit pentru procedurile de chirurgie bariatrică și dacă acestea oferă rezultate pe termen lung, medicul a subliniat că obiectivul tratamentului nu este unul estetic. „În niciun caz condiția estetică nu reprezintă un obiectiv pentru această boală, indiferent de forma terapeutică pe care o luăm în considerare, chirurgia fiind una dintre ele. Chirurgia bariatrică sau chirurgia metabolică este prezentă în România de peste 40 de ani, sub diferite forme”, a declarat Cătălin Copăescu.
Potrivit acestuia, obezitatea reprezintă fondul pe care pot apărea numeroase complicații. Medicul a enumerat diabetul și afecțiunile cardiovasculare, respiratorii, hormonale și locomotorii, precizând că sunt cunoscute peste 200 de complicații asociate bolii.