Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Genocid comis în 1941 de armata română împotriva evreilor în Pădurea Vulturi Genocid comis în 1941 de armata română împotriva evreilor în Pădurea Vulturi 21 aug. 2026 Rareș Constantin • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Muzeul Holocaustului Washington Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Recent a apărut cartea 1941. Gropi comune în Pădurea Vulturi care documentează o cercetare unică în istoria României, prin care au fost descoperite în județul Iași în 2010 și 2019 cadavrele a 58 de evrei masacrați de militari ai armatei române în iunie 1941.
Doi dintre autorii acestei cărți au stat de vorbă cu RFI România despre această cercetare. Elisabeth Ungureanu, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” a făcut parte din acest proiect din 2010, iar în 2019 a coordonat echipa care a descoperit a doua groapă comună în Pădurea Vulturi. “A fost un proiect multidisciplinar, asta însemnând că aici au participat, dincolo de componenta istorică și, evident, oameni pregătiți dinspre această zonă și arheologi, și medici legiști, și partea justițiară, partea de anchetă penală.
Ulterior, în fine, echipa s-a mărit, am descoperit prima groapă comună și, iată, la o distanță de 70 de ani față de 1941 și tragedia Holocaustului. Ușor-ușor, am început să vedem dincolo de documente, dincolo de mărturii și o parte concretă a istoriei. Aici mă refer strict la scheletele pe care le-am descoperit în prima groapă comună.
La expertiza medico-legală care a avut loc în contextul gropii comune și la ancheta penală care s-a desfășurat și s-a încheiat în anul 2014 cu rezoluția de genocid și care, practic, a mai întregit puțin această filă a istoriei”, spune Elisabeth Ungureanu într-o discuție la RFI România. Un tablou care, în primul rând, ne spune că ceea ce s-a întâmplat acolo, în gropile acelea comune, a fost nu doar o tragedie, nu doar în contextul Holocaustului, ci doar dacă ne gândim la faptul că doar cea de-a doua groapă din 2019 pe care noi, în cercetării la fața locului, am denumit-o Groapa copiilor și a femeilor. Pentru că au fost doar patru bărbați identificați, ne dăm seama și de profilul celor care au participat și au comis aceste atrocități și, pe de altă parte, ne putem imagina cu o minte limpede după atâția ani și pur și simplu ascultând, văzând, citind, observând cam care era atmosfera acelor vremuri.
“Proiectul a continuat la o distanță de 8 – 9 ani, cu descoperirea celei de a doua gropi comune, care, evident, dacă rezoluția din 2014 a întregit parțial această filă a istoriei, iată că în 2019 am avut, pe lângă cele 36 de victime descoperite în 2010, încă 22 de victime, cu un total de 58 de victime. Aceeași rezoluție de genocid. Astăzi, uitându-ne în urmă și văzând și.
A doua rezoluție care pe parcursul anului trecut a fost încheiat dosarul și practic adusă și supusă atenției publice. Putem privi ca pe un tablou întreg un tablou care exprimă ceva. Un tablou care, în primul rând, ne spune că ceea ce s-a întâmplat acolo, în gropile acelea comune, a fost nu doar o tragedie, nu doar în contextul Holocaustului, ci doar dacă ne gândim la faptul că doar cea de-a doua groapă din 2019 pe care noi, în cercetării la fața locului, am denumit-o Groapa copiilor și a femeilor.