Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » De la velele Colosseumului, la „piscinele zgomotoase”, pălării și umbrele / Remediile Romei Antice împotriva căldurii sufocante / Seneca era deranjat de băile termale: ”Oamenii care se aruncă fac un mare zgomot atunci când agită apa” De la velele Colosseumului, la „piscinele zgomotoase”, pălării și umbrele / Remediile Romei Antice împotriva căldurii sufocante / Seneca era deranjat de băile termale: ”Oamenii care se aruncă fac un mare zgomot atunci când agită apa” 21 aug. 2026 Augustin Majearu • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: romanoimpero. com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Roma toridă.
Începând cu umbrela, creată nu pentru a te proteja de ploaie, ci pentru a te apăra de soare, așa cum sugerează numele latin, a cărui rădăcină înseamnă tocmai „umbră”. Apoi, evantaie din pânză și pene în locul ventilatoarelor. Marinari chemați să ridice pânzele în amfiteatre.
Și sorbeturi din fructe și zăpadă în locul înghețatei. La Repubblica face o selecție a metodelor cu care reușeau romanii să se răcorească în timpul zilelor caniculare. Metode antice de răcorire descrise în cartea „Ma che caldo fa!
Come i romani cercavano (e cercano) il fresco” , scrisă de Valeria Arnaldi. Punctul de plecare îl constituie Vitruviu, care în „De Architectura” scria: „Trebuie să se asigure că locul nu este expus la soarele de la amiază; într-adevăr, dacă căldura soarelui umple cavitatea teatrului, aerul închis de spațiul curbat și care nu se poate mișca, rotindu-se în jurul său, clocotește, iar prin arsură coace și slăbește umorile corpului”. Astfel a luat naștere „velarium”: o acoperire mobilă formată din mai multe straturi de cânepă care, la Colosseum, pe întreaga suprafață de 23.
000 de metri pătrați, oferea umbră spectatorilor cu o pânză care cântărea 24 de tone și avea o gaură în centru care asigura circulația aerului. Desigur, ridicarea ei nu era deloc o joacă, după cum povestește autoarea: „Cei care manevrau pânzele erau chiar marinari detașați special din flota staționată la Capul Miseno. Aproximativ 100 de bărbați erau angajați în această manevră.
În ceea ce privește «venatories», spectacolele de vânătoare de animale sălbatice și exotice, acestea nu se prelungeau niciodată după amiază, și pentru că căldura ar fi făcut dificilă gestionarea animalelor sălbatice”. Cea mai veche umbrelă pliabilă este de origine elenă, fiind descoperită pe insula Samos și datând din anul 700 î. Hr.
Însă etruscii au preluat-o, iar, în consecință, și romanii, Ovidiu alegând-o ca instrument de curtenie în „Ars Amatoria”. Din Grecia provine și petasul: o pălărie cu boruri largi din piele, purtată de împăratul Augustus, în timp ce țăranii se protejau de soare cu pălării din paie. Piscine în aer liber, cu temperatură ambientală, situate lângă băile termale.
Începând cu cea a lui Dioclețian, construită în 298 î. Hr. pe o suprafață de 13 hectare și dotată cu o piscină în aer liber de 4.
000 de metri pătrați. Complexul, capabil să găzduiască 3. 000 de persoane, a funcționat până la jumătatea secolului al VI-lea, când războiul greco-gotic a avariat numeroase apeducte.
Conform unui recensământ din anul 33 î. Hr. , se numărau 170 de „balnea”, numărul acestora ajungând la 856 în secolul al IV-lea.