„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a declarat Ilie Bolojan. El a susținut că una dintre cele mai grave decizii pe care ar putea să le ia politicienii ar fi adoptarea unei legi care majorează masa salarială din sectorul public peste posibilitățile economiei.
„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a spus Bolojan. Bolojan: Ar fi „drumul sigur” spre scăderea ratingului României Premierul interimar a avertizat că repetarea politicilor din perioada 2023-2024 și aprobarea unor creșteri salariale pe care economia nu le poate susține ar putea avea consecințe inclusiv asupra ratingului de țară.
„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a declarat Bolojan. Într-un asemenea scenariu, conform acestuia, viitoarele guverne ar fi obligate să adopte măsuri de corecție care ar putea conduce în final la scăderea salariilor reale nu doar în sistemul bugetar, ci și în sectorul privat. Bolojan a cerut partidelor să țină cont de aceste limite atunci când vor susține amendamente la proiectul Legii salarizării.
„Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama”, a afirmat el. „Nu putem crește cu mult mai mult decât economia noastră poate suporta” Premierul interimar a prezentat și limitele bugetare în interiorul cărora poate fi construită noua lege. În prezent, conform cifrelor prezentate de Bolojan, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă 8,1% din PIB, față de 9,4% în 2024.
Angajamentul României este ca acestea să ajungă până în 2030 la 7,9% din PIB. „Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pentru anul viitor, ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde”, a explicat Bolojan. O altă limită vine din angajamentele asumate prin PNRR: fondul de salarii nu poate crește nominal într-un ritm superior creșterii nominale a PIB.
„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a declarat premierul interimar. Fondul de salarii ar putea crește de la 166 la aproximativ 174 de miliarde de lei Potrivit calculelor prezentate de Bolojan, statul cheltuiește în acest an aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile din sectorul public.
Pentru anul viitor, aplicarea pragului de 7,9% din PIB ar permite o anvelopă de aproximativ 174 de miliarde de lei, adică o creștere de circa 8 miliarde de lei. „Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a spus Bolojan. De ce insistă Bolojan pentru adoptarea Legii salarizării Premierul interimar a invocat trei argumente pentru adoptarea proiectului: menținerea credibilității României în relația cu partenerii europeni, investitorii și agențiile de rating, crearea unei predictibilități pentru evoluția salariilor bugetarilor în următorii doi-trei ani și eliminarea inechităților din sistem.
Bolojan a atras atenția că există în acest moment angajați care ocupă aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar primesc salarii foarte diferite pentru că lucrează în instituții diferite. El a mai spus că discuția despre veniturile bugetarilor trebuie purtată și prin raportare la angajații din mediul privat. „Nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat și care trebuie să se întrețină în funcție de performanțele companiilor și de managementul acestora”, a declarat Bolojan.
Adoptarea noii Legi a salarizării reprezintă un jalon din PNRR de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Liderii principalelor partide au discutat joi, la Palatul Cotroceni, forma proiectului, fără să ajungă însă la un acord final.