Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată gov. ro/ Bolojan taie speranțele sindicatelor pe noua lege a salarizării Ilie Bolojan avertizează sindicatele că statul nu va accepta majorări salariale nesustenabile.
Premierul interimar a accentuat, în contextul discuțiilor pe Legea salarizării, că revendicările bugetarilor nu trebuie să depășească posibilitățile reale ale economiei „Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicate lor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a afirmat Ilie Bolojan. El a susținut că una dintre cele mai grave decizii pe care ar putea să le ia politicienii ar fi adoptarea unei legi care majorează masa salarială din sectorul public peste posibilitățile economiei. „Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României.
Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a precizat Bolojan. Premierul interimar a avertizat că repetarea politicilor din perioada 2023-2024 și aprobarea unor creșteri salariale pe care economia nu le poate susține ar putea avea consecințe inclusiv asupra ratingului de țară. „În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a afirmat Bolojan.
Într-un asemenea scenariu, potrivit acestuia, viitoarele guverne ar fi obligate să adopte măsuri de corecție care ar putea conduce în final la scăderea salariilor reale nu doar în sistemul bugetar, ci și în sectorul privat. Bolojan a cerut partidelor să țină cont de aceste limite atunci când vor susține amendamente la proiectul Legii salarizării. „Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama”, a afirmat el.
Premierul interimar a prezentat și limitele bugetare în interiorul cărora poate fi construită noua lege. În prezent, potrivit cifrelor prezentate de Bolojan, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă 8,1% din PIB, față de 9,4% în 2024. Angajamentul României este ca acestea să ajungă până în 2030 la 7,9% din PIB.
„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pentru anul viitor, ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde”, a explicat Bolojan. O altă limită vine din angajamentele asumate prin PNRR: fondul de salarii nu poate crește nominal într-un ritm superior creșterii nominale a PIB. „Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului.
Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a afirmat premierul interimar. Potrivit calculelor prezentate de Bolojan, statul cheltuiește în acest an aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile din sectorul public. Pentru anul viitor, aplicarea pragului de 7,9% din PIB ar permite o anvelopă de aproximativ 174 de miliarde de lei, adică o creștere de circa 8 miliarde de lei.
„Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a precizat Bolojan. Premierul interimar a invocat trei argumente pentru adoptarea proiectului: menținerea credibilității României în relația cu partenerii europeni, investitorii și agențiile de rating, crearea unei predictibilități pentru evoluția salariilor bugetarilor în următorii doi-trei ani și eliminarea inechităților din sistem. Bolojan a atras atenția că există în prezent angajați care ocupă aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar primesc salarii foarte diferite pentru că lucrează în instituții diferite.