„Asta crezi tu sau asta a spus ChatGPT? “ este întrebarea pe care unii angajaţi au început să şi-o pună atunci când discută cu colegii despre munca lor.
Inteligenţa artificială, despre care se vorbeşte tot mai mult ca despre tehnologia care va transforma piaţa muncii, produce deja efecte mai puţin aşteptate în birouri: angajaţii devin suspicioşi faţă de competenţa colegilor, se ceartă din cauza modului în care este folosit AI-ul, iar conţinutul generat de tehnologie ajunge să creeze task-uri suplimentare de realizat, scrie CNBC. Aproximativ jumătate dintre angajaţi spun că folosesc AI cel puţin săptămânal, iar 84% declară că au învăţat singuri să utilizeze tehnologia, fără un curs specific.. În acelaşi timp, 55% spun că organizaţia în care lucrează nu are o politică oficială privind utilizarea AI.
Lipsa unor reguli clare lasă angajaţii să decidă individual când şi cum folosesc instrumentele de inteligenţă artificială, în timp ce managerii le cer să lucreze mai rapid. Pentru unii angajaţi, această situaţie înseamnă că munca lor este pusă sub semnul întrebării. Joanna Briggs, o angajată din domeniul resurselor umane care lucrează în Londra a povestit că, după ce un coleg i-a lăudat un e-mail, a întrebat-o imediat dacă l-a scris cu ajutorul ChatGPT.
Ea spune că întrebarea a făcut-o să simtă că munca şi competenţele sale sunt reduse la capacitatea de a formula prompturi pentru un instrument AI. „M-am simţit puţin atacată. Ca angajat vrei totuşi a munca ta să fie recunoscută şi vrei ca abilităţile tale să fie apreciate“, a spus Joanna Brigs.
Suspiciunea poate apărea şi în sens invers. O copywriteriţă din Chicago spune că jobul ei a ajuns să însemne, în parte, editarea textelor generate de AI de colegi şi verificarea informaţiilor preluate din chatboturi. În trecut, putea discuta cu colegii despre modificările aduse textelor.
Acum, spune ea, aceştia sunt mai dispuşi să conteste observaţiile sale, iar întrebarea care îi vine în minte este: „Asta crezi tu sau asta ţi-a spus AI-ul? “ O altă problemă este ceea ce cercetătorii numesc „workslop“, conţinut generat de AI care arată bine la prima vedere, dar nu are suficientă substanţă şi trebuie corectat de un alt angajat. Aproximativ 40% dintre angajaţii americani care lucrează într-o companie spun că au primit astfel de materiale, ceea ce poate transforma promisiunea de productivitate a AI într-o sursă de ore suplimentare de muncă.
Efectele se extind şi asupra relaţiilor dintre angajaţi. Aproximativ unul din patru utilizatori de AI spune că şi-a direcţionat colegii către un instrument de inteligenţă artificială înainte ca aceştia să îi ceară ajutorul. Motivele invocate sunt încurajarea autonomiei şi economisirea timpului, însă pentru cei care cer ajutorul gestul poate fi perceput drept lipsă de interes sau chiar insultător, mai ales atunci când solicitarea are la bază experienţa şi expertiza personală a colegului.
Presiunea este amplificată de nesiguranţa privind locurile de muncă. Aproximativ unul din cinci angajaţi spune că utilizarea AI îi face să se simtă mai puţin în siguranţă în privinţa propriului job, iar unul din trei este mai pesimist în privinţa pieţei muncii din cauza tehnologiei. În acelaşi timp, companiile le cer angajaţilor să lucreze mai repede şi să facă mai mult cu mai puţine resurse, ceea ce poate alimenta folosirea AI doar pentru a demonstra că este folosit.
„Există un cost psihologic dacă totul este rezolvat cu AI”, spune Leena Rinne, vicepreşedinte la Skillsoft. Într-un mediu în care tehnologia îşi face apariţia tot mai mult în comunicarea dintre colegi, problema nu mai este doar dacă AI creşte productivitatea, ci şi ce se întâmplă cu relaţiile de muncă atunci când interacţiunea umană este înlocuită de un chatbot sau de un agent AI.