Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată FB Peter Magyar/ Creșterea cu 15-20 de centimetri a nivelului apei oferă acum autorităților ungare o marjă suplimentară și permite menținerea în funcțiune a celor două turbine Lucrările de urgență realizate de autoritățile ungare pe Dunăre în apropierea centralei nucleare de la Paks încep să producă efecte. Nivelul apei a crescut cu aproximativ 15-20 de centimetri după intervențiile realizate în albia fluviului, iar cele două turbine care încă funcționează nu mai sunt, pentru moment, în situația de a fi oprite din cauza debitului scăzut.
Anunțul a fost făcut de premierul ungar Peter Magyar, care a prezentat rezultatul intervenției drept un succes important în contextul crizei provocate de seceta severă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Intervenția autorităților ungare are la bază o soluție tehnică menită să crească nivelul apei în zona de captare utilizată pentru răcirea centralei nucleare. Este vorba despre construirea unui prag artificial pe fundul Dunării, între Paks și Dunaszentbenedek.
Structura funcționează practic prin încetinirea curgerii apei și menținerea unui nivel mai ridicat în amonte, în apropierea instalațiilor centralei. Lucrările au început pe 12 august și presupun utilizarea unor cantități importante de piatră. Valoarea proiectului este estimată la aproximativ 6,165 miliarde de forinți, iar finalizarea integrală este programată până la sfârșitul lunii noiembrie.
Până la finalizarea pragului permanent, autoritățile au apelat și la o măsură de urgență. Două barje cu o lungime de aproximativ 80 de metri au fost scufundate în apropierea centralei pentru a reduce viteza de curgere și pentru a contribui la creșterea temporară a nivelului apei. Rezultatul este important pentru Paks, deoarece centrala depinde de apa Dunării pentru sistemul de răcire.
În condiții de secetă severă, scăderea nivelului fluviului poate limita capacitatea de producție, chiar dacă reactoarele sunt disponibile din punct de vedere tehnic. Paks este una dintre cele mai importante surse de electricitate ale Ungariei. În mod normal, centrala asigură aproape jumătate din producția de energie electrică a țării.
Criza provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării a redus însă drastic producția. Centrala ajunsese să funcționeze la aproximativ 25% din capacitate, cu doar două dintre cele opt turbine în funcțiune. Riscul era că și acestea să fie oprite dacă nivelul apei ar fi continuat să scadă până la limita la care răcirea instalațiilor nu mai putea fi asigurată în condiții normale de siguranță.
Creșterea cu 15-20 de centimetri a nivelului apei oferă acum autorităților ungare o marjă suplimentară și permite menținerea în funcțiune a celor două turbine. Situația de la Paks are o asemănare importantă cu problema întâmpinată de România la centrala nucleară de la Cernavodă. Și aici nivelul foarte scăzut al Dunării a pus presiune pe sistemul de răcire al centralei, explică Antena 3 CNN .
În cazul României, măsurile de urgență nu au reușit să împiedice oprirea controlată a Unității 2, care era ultimul reactor aflat în funcțiune în momentul în care condițiile hidrologice au devenit incompatibile cu menținerea acestuia în exploatare. Cele două unități de la Cernavodă au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare și contribuie, în condiții normale, cu aproape 20% la producția de electricitate a României. Autoritățile române au încercat, la rândul lor, intervenții neobișnuite pentru a menține apa la un nivel suficient în zona de captare.
Printre măsuri s-au numărat scufundarea unor barje și intervenții destinate redistribuirii debitului către zona centralei. Evoluția nivelului Dunării a făcut însă ca aceste măsuri să nu fie suficiente pentru menținerea reactorului în funcțiune. Diferența dintre cele două situații este relevantă pentru securitatea energetică regională.