CSM susține că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului care să includă modificările menționate de ministru și că instituția nu a fost informată despre o astfel de schimbare. „Atragem atenția că aceste informații nu sunt reale și reprezintă o nouă modalitate instituțională de dezinformare”, transmite, joi, CSM.
Potrivit Consiliului, niciunul dintre ministerele sau instituțiile publice implicate nu ar fi comunicat oficial că respectivele modificări au fost introduse în proiectul de lege. CSM subliniază că problema salarizării nu vizează doar persoanele care ocupă funcții de conducere în sistemul judiciar, ci întreaga magistratură. „Magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toți colegii din instanțe și parchete”, precizează Consiliul în comunicatul de presă transmis joi.
Instituția susține că o eventuală ajustare limitată la coeficienții aferenți celor mai înalte funcții din sistemul judiciar nu ar rezolva problema statutului puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. CSM afirmă că a atras atenția asupra unor „deficiențe de fond” ale proiectului în ceea ce privește salarizarea autorității judecătorești. Potrivit Consiliului, forma propusă ar plasa puterea judecătorească pe o poziție inferioară celorlalte puteri ale statului și ar diminua rolul justiției în societate.
CSM: O variantă a proiectului ar fi fost transmisă Comisiei Europene care ar fi respins-o Consiliul susține, pe baza informațiilor publice, că o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene și că aceasta ar fi respins propunerea. CSM critică modul în care ar fi fost derulat procesul legislativ, considerând că soluția a fost formulată la nivelul Ministerului Muncii și transmisă ulterior Comisiei Europene, fără ca instituțiile vizate direct de reglementare să fie informate în prealabil asupra formei asumate. „Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înțelege procesul de legiferare și exigențele unei consultări instituționale loiale”, transmite CSM.
Consiliul reiterează că independența magistraturii presupune și o reflectare corespunzătoare a statutului acesteia în arhitectura salarială a statului. CSM solicită ca veniturile aferente tuturor funcțiilor din cadrul puterii judecătorești și toate componentele acestora să fie stabilite într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri ale statului, în acord cu rolul constituțional al justiției și cu principiul echilibrului instituțional.