Pîslaru spune, la Digi24, că documentul a fost modificat după discuțiile cu sindicatele și după clarificările cu Comisia Europeană. „Am lucrat la acest lucru și, bineînțeles, am încercat să ne îndreptăm către sindicate cu astfel de propuneri, înainte însă de a ne întoarce către partide.
A fost important să validăm aceste asumții, care evident antrenează sau antrenau costuri suplimentare cu Comisia Europeană”, a declarat Pîslaru. Ministrul interimar a precizat că Executivul nu a primit un proiect respins de Comisia Europeană, ci avertismente privind „asumțiile de creștere, care ar fi fie debalansată sau fie care trece peste anumite praguri, ne pot afecta ratingul de țară și, bineînțeles, să nu fie considerat jalonul îndeplinit”. Pîslaru susține că noua variantă trebuie să respecte atât angajamentele României, cât și cerințele aferente jalonului.
„Vom veni cu o versiune care să întrunească atât acordul Ministerului Finanțelor pe ceea ce putem să facem pe angajamentele României în perioada următoare, cât și elementele de jalon pe care Comisia Europeană le solicită”.. Pîslaru a afirmat că discuțiile cu Comisia Europeană au evidențiat riscuri legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară, însă a subliniat că instituția europeană nu stabilește bugetul României. „Ni s-a atras atenția asupra unor riscuri” „Comisia Europeană nu stabilește bugete pentru România.
Comisia Europeană îți atrage atenția asupra unor riscuri și da, ni -a atras atenția asupra unor riscuri și de ce aceste riscuri trebuie privite, mai ales în lumina ultimului rating pe care l-am obținut”, a declarat Pîslaru. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, ministrul a precizat că „problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea potrivit jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani”. El a validat că au existat discuții pentru suplimentarea sumelor destinate domeniilor sănătății și educației, dar a precizat că anumite solicitări nu s-au dovedit posibile în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.
„Este o variantă obiectivă” Pîslaru nu a vrut să precizeze înaintea întâlnirii cu partidele care va fi impactul bugetar al noii variante. „Cu mâna pe inimă vă pot spune că din perspectivă profesională varianta aceasta este o variantă obiectivă. Este o variantă care a depăși înseamnă să intri în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară.
Adică cât ne permitem, iar a merge mai jos înseamnă a risca zona de acceptabilitate socială minimală cu promisiuni care au fost făcute de mulți ani către zona de administrație publică”, a afirmat Pîslaru. El a avertizat că orice majorare suplimentară care nu poate fi fundamentată financiar ar fi „populistă”. „În acest moment suntem pregătiți tehnic sau profesional să arătăm liderilor politici că orice suplimentare este populistă pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România”, a precizat ministrul.
Pîslaru a reconfirmat că proiectul nu prevede scăderea veniturilor salariale și că salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în următorii ani. „Toate salariile au acel sistem de protecție de sumă tranzitorie, niciun venit salarial nu va scădea. Asta este un lucru pe care vi-l pot reconfirma și pe această variantă de ultim proiect pe care o transmitem”, a declarat ministrul interimar.
„Vor avea ajustări pozitive, deci creșteri” „Este foarte important de înțeles că în continuare peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial”, a mai spus Pîslaru. Ministrul interimar a vorbit și despre salarizarea din sistemul judiciar, după reacțiile apărute în ultimele săptămâni. El susține că aspectele reclamate de reprezentanții sistemului au fost deja reglate în urma consultărilor cu Ministerul Justiției.
„Deja de în urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție, CSM, Parchet, Înalta Curte, au fost reglate în mod evident ca să respecte principiul egalității puterilor în stat”, a precizat Pîslaru. „Această problemă este rezolvată deja și știau probabil de la Ministerul Justiției că o rezolvasem”, a mai spus ministrul.