Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Premierul demis, blocat definitiv să mai emită HG-uri Premieră în România: Guvernul interimar continuă să ignore Legea fundamentală și deciziile instanțelor Respingerea de către CCR a obiecției de neconstituționalitate formulată de USR și PNL în legătură cu articolul din legea ANI care îl va lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei a acaparat atât de mult atenția opiniei publice, încât a trecut aproape neobservată o decizie-bombă a Curții, în legătură cu activitatea Guvernului demis. Tot luni, CCR a respins și sesizarea formulată de AUR și SOS România cu privire la legea privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026 – 2030.
Una dintre criticile aduse în sesizare se referea că Parlamentul nu are prerogative constituționale de a adopta un astfel de act normativ, deoarece este atributul exclusiv al Guvernului să adopte planuri și strategii. CCR arată că Guvernul Bolojan, aflat în funcție interimară, nu poate adopta astfel de acte normative, nici măcar prin HG, deoarece este vorba despre politici publice noi. În premieră, după ce și Consiliul Legislativ, și Curtea de Apel București, prin mai multe hotărâri, au atras atenția asupra aceluiași lucru, Curtea Constituțională tranșează, printr-o decizie incidentă, dar definitivă această chestiune.
Culmea tupeului constă, însă, în faptul că, deși instanțele de contencios administrativ au suspendat mai multe HG-uri adoptate, cu încălcarea legii, de către Executiv, Guvernul demis a continuat să adopte astfel de acte și să promoveze politici noi. Mai mult, Guvernul demis a formulat apel împotriva tuturor hotărârilor Curții de Apel București prin care actele adoptate în mod nelegal au fost suspendate. Știrea „bombă” care vine de la Curtea Constituțională este un paragraf extins din minuta CCR de luni, 17 august 2026, prin care judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de 56 de membri ai grupurilor parlamentare ale AUR și SOS România în legătură cu Legea pentru aprobarea Strategie naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026 – 2030.
Autorii sesizării notează, în actul care a fost analizat de judecătorii instanței de contencios constituțional, o critică potrivit căreia există o „substituire funcțională a Parlamentului în atribuțiile Guvernului”. Mai exact, aceștia susțin că Strategia și Planul privind conservarea biodiversității „corespund, prin conținut, definiției legale a unei strategii guvernamentale și a unui plan de acțiune: stabilește priorități, acțiuni, instituții responsabile, termene, resurse, indicatori și monitorizare” și că „aprobarea lor inițiată prin lege depășește funcția de reglementare generală și abstractă și transferă Parlamentului o activitate de conducere și de organizare a executării legii, contrar articolelor 1 alineat 4, 61 alineat 1, 102 alineat 1 și 108 alineat 2 din Constituția României”. Această critică de neconstituționalitate a fost respinsă, însă, de către judecătorii Curții Constituționale, printr-o dezlegare care „îngroapă” definitiv Guvernul demis și interimar, condus de Ilie Bolojan.
Astfel, în minuta deciziei prin care această obiecție de neconstituționalitate a fost respinsă, CCR arată că, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, din perspectiva reglementării prin act normativ la nivelul legii, „Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 sunt instrumente de politică publică prin care se pune în practică Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, care schițează poziția Uniunii Europene privind cadrul post-2020 în materie de biodiversitate și al căror obiectiv este de a pune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, în beneficiul naturii, al oamenilor și al climei”.