Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Cum ar putea apa să acționeze întrerupătorul alimentării cu curent în Europa Cum ar putea apa să acționeze întrerupătorul alimentării cu curent în Europa 19 aug. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Hidroelectrica Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Analiză THE ENERGY GAME (Grecia), via Rador: 33% din totalul captărilor de apă din Uniunea Europeană este utilizat pentru răcirea centralelor electrice, în timp ce aproximativ 65% din producția europeană de energie electrică depinde în continuare de disponibilitatea apei. Cele două cifre explică de ce deficitul de apă se conturează drept una dintre amenințările cu cea mai rapidă creștere la adresa securității energetice a Europei.
UE captează aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de apă pe an, fără a include cantitățile care trec prin amenajările hidroenergetice. Aproximativ 62 de miliarde de metri cubi sunt utilizați pentru răcirea centralelor termice și nucleare. Urmează agricultura, cu o pondere de 31%, alimentarea publică cu apă, cu 21%, și industria prelucrătoare, cu 14%.
În pofida reducerii cu 30% a captărilor de apă pentru producerea energiei electrice începând cu anul 2000, dependența sistemului energetic de această resursă naturală rămâne ridicată. Problema este una evidentă. Centralele nucleare și cele termice convenționale au nevoie de apă pentru răcire, în timp ce hidrocentralele depind de precipitații, de debitele de apă și de rezervele acumulate în lacurile de acumulare.
Atunci când nivelul râurilor scade, instalațiile întâmpină dificultăți în a dispune de cantitățile de apă necesare. Când temperatura apei crește, capacitatea de răcire se reduce și sunt activate limitele de mediu privind temperatura apei care este returnată în râuri. Se conturează astfel o ecuație periculoasă: valurile de căldură cresc cererea de energie electrică pentru aerul condiționat exact în momentul în care seceta limitează producția.
Rezultatul este o capacitate de producție mai redusă, o nevoie mai mare de importuri și un risc crescut de presiune asupra prețurilor de pe piața angro. Amenințarea este amplificată de ritmul schimbărilor climatice. Europa se încălzește cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu, de peste două ori mai rapid decât media globală.
În 2023, cel puțin timp de un trimestru, 28% din teritoriul Europei și 32% din populație s-au confruntat cu condiții de deficit de apă. În sudul Europei, aproximativ 30% din populație se află permanent sub stres hidric, procent care ajunge vara până la 70%. În 2024, de exemplu, o secetă severă a afectat peste 601.
000 de kilometri pătrați din teritoriul european. Efectele au fost resimțite pe 87. 567 de kilometri pătrați de terenuri agricole și 33.
518 kilometri pătrați de păduri. În Grecia, Cipru și Italia, productivitatea vegetației nu a mai revenit la nivelurile obișnuite pe o suprafață de peste 10% din teritoriul fiecărei țări. În Ungaria, scăderea nivelului Dunării a redus la doar 10% producția centralei nucleare de la Paks, cu o capacitate de aproximativ 2.
000 MW. În condiții normale, centrala asigură aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, iar acest fapt a transformat deficitul de apă într-o amenințare directă la adresa securității aprovizionării cu energie.