Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Parthenonul face parte dintr-un program amplu și de lungă durată de conservare, care include intervenții structurale, restaurarea unor ziduri și conservarea suprafețelor și elementelor arhitecturale. Partenonul din Atena poate fi admirat din nou fără schelele care au acoperit fațada vestică.
După mai bine de două secole, frontonul vestic al monumentului a fost adus la cea mai completă formă posibilă, în urma unui amplu proiect de restaurare, coordonat de Serviciul de Restaurare al Acropolei (YSMA). Schelele exterioare au fost îndepărtate definitiv pe 15 iunie 2026, după montarea a două blocuri de marmură în pozițiile rămase goale și finalizarea lucrărilor la zidul de susținere din spatele frontonului, care a supraviețuit incendiilor, cutremurelor și exploziei din 1687. Autoritățile elene consideră intervenția un moment important în conservarea unuia dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii antice.
Lucrările la frontonul vestic au început în scop de conservare și consolidare. Studiile au identificat însă probleme structurale serioase, inclusiv elemente metalice oxidate provenite din intervenții mai vechi și deformări ale blocurilor de marmură. Programul de restaurare a frontonului vestic a început în 2017, iar intervențiile au vizat atât blocurile verticale vizibile din exterior, cât și zidul de susținere aflat în spatele acestora.
Potrivit Serviciului de Restaurare al Acropolei, acesta din urmă a necesitat demontarea unor blocuri, refacerea structurii și remontarea pe monument. Arhitectul Kosmas Skaris a fost responsabil de studiul și supravegherea restaurării zidului de susținere. Vasileia Manidaki a coordonat studiul și lucrările privind blocurile frontonului, în timp ce proiectul a implicat arhitecți, ingineri, arheologi și specialiști în prelucrarea marmurei.
Din exterior, atenția este atrasă în primul rând de fronton și de noile blocuri de marmură. O mare parte din munca de restaurare s-a desfășurat însă în spatele fațadei, la o structură pe care vizitatorii nu o pot vedea. Zidul de susținere are rolul de a sprijini elementele frontonului și de a prelua sarcinile structurale ale zonei.
În timpul lucrărilor, specialiștii au avut ocazia să studieze direct interiorul acestei structuri și să documenteze informații care pot fi utile cercetărilor viitoare. Au fost identificate, printre altele, urme de cenușă în rosturile dintre blocuri, iar conectorii antici au fost documentați și conservați. În cadrul restaurării, elementele metalice deteriorate au fost înlocuite cu sisteme moderne din titan, compatibile cu principiile actuale de conservare.
Starea blocurilor a ridicat probleme mai mari decât anticipaseră restauratorii. Un incendiu asociat invaziei heruliene din anul 267 d. Hr.
a distrus acoperișul de lemn al Partenonului și a afectat grav structura. În timpul demontării, specialiștii au descoperit fisuri și fracturi ascunse care împărțeau unele blocuri în numeroase fragmente. O fisură de mari dimensiuni separa, de asemenea, partea afectată de incendiu de restul zidului.
Descoperirea a impus noi analize structurale și testarea unor soluții, înainte ca specialiștii să stabilească metoda de consolidare. Restaurarea a trebuit să țină cont nu doar de rezistența actuală a monumentului, ci și de păstrarea cât mai fidelă a materialului istoric. Pe parcursul proiectului, obiectivul lucrărilor s-a extins.
Autoritățile au decis ca cele două poziții goale din fronton să fie completate, în loc să fie păstrate ca până atunci. Unul dintre blocuri a fost restaurat și readus la geometria sa inițială prin îmbinarea fragmentelor antice păstrate cu completări din marmură nouă. Cel de-al doilea a fost realizat integral din marmură nouă provenită din cariera Dionysos.
Cele două elemente au fost montate pe monument la începutul lunii martie 2026. Intervenția nu a fost necesară exclusiv din motive structurale, urmărind și restabilirea unității arhitecturale a frontonului.