Autoritatea de Supraveghere Financiară a evaluat în 2025, pentru prima dată într-un ciclu complet, reprezentarea femeilor în structurile de conducere ale societăţilor listate. Din 82 de societăţi analizate, 29 au intrat efectiv sub incidenţa noilor reguli, iar femeile ocupau 19,88% din totalul poziţiilor de conducere.
Doar patru companii atinseseră pragul de 40% pentru administratorii neexecutivi. Gabriel Avrămescu, prim-vicepreşedintele ASF, scrie într-o postare pe LinkedIn că rezultatele reprezintă mai mult decât o fotografie a situaţiei actuale privind echilibrul de gen. Autoritatea lucrează la un sistem unitar prin care să centralizeze şi să interpreteze informaţiile despre guvernanţa corporativă, cu scopul de a avea o imagine mai clară asupra evoluţiilor şi a eventualelor riscuri din piaţă.
Mai jos, postarea integrală a reprezentantului ASF: „În 2025, Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut primul exerciţiu complet de monitorizare a prevederilor privind echilibrul de gen în organele de conducere ale societăţilor listate, în baza Legii nr. 11/2025, care a transpus în legislaţia naţională Directiva (UE) 2022/2381. Pentru mine, acest prim ciclu de raportare este relevant dintr-o perspectivă mai largă decât cea a unor indicatori statistici.
El arată cât de important este ca supravegherea pieţei de capital să se bazeze pe informaţii standardizate, clare şi comparabile, care să permită atât o evaluare corectă a situaţiei de la un anumit moment, cât şi identificarea evoluţiilor în timp. Regulile privind echilibrul de gen nu se aplică automat tuturor societăţilor listate. Pentru a intra în sfera lor, o companie trebuie să fie admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi să nu fie microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie.
Sunt avute în vedere societăţile cu mai mult de 250 de angajaţi şi care depăşesc pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri anuală sau pragul de 43 de milioane de euro total bilanţier. În primul ciclu de raportare, din cele 82 de societăţi analizate în funcţie de criteriile de eligibilitate, ASF a identificat 29 de societăţi tranzacţionate pe piaţa reglementată care intrau efectiv sub incidenţa acestor prevederi. Datele colectate arată că femeile ocupau 19,88% din totalul poziţiilor de conducere în cadrul celor 29 de societăţi.
Ponderea era de 20,91% în poziţiile neexecutive şi de 13,04% în poziţiile executive. Patru dintre cele 29 de companii, respectiv 13,79%, atinseseră obiectivul de 40% pentru membrii sexului subreprezentat în poziţiile de administrator neexecutiv. Tot patru companii atinseseră obiectivul de 33% pentru totalul poziţiilor de administrator, executive şi neexecutive.
Aceste date trebuie însă interpretate în contextul cadrului legal. Obiectivele de reprezentare nu trebuie confundate cu obligaţia de raportare către ASF. Neatingerea unui prag de reprezentare nu este, în sine, calificată de lege drept contravenţie şi nu există un mecanism de sancţionare pentru simplul fapt că o societate nu a atins unul dintre obiective.
Obligaţia legală care poate atrage sancţiuni este cea referitoare la transparenţă şi raportarea informaţiilor solicitate. În 2025, ASF nu a aplicat sancţiuni contravenţionale în temeiul acestor prevederi. Această distincţie este importantă şi pentru modul în care privim evoluţia indicatorilor.
Obiectivele privind reprezentarea de gen se aplică în relaţie cu noile numiri de administratori şi nu afectează mandatele aflate deja în derulare. Prin urmare, modificarea structurii organelor de conducere se produce gradual, pe măsură ce apar noi numiri. În primul an, 38 de societăţi au transmis către ASF şi, în anumite cazuri, au publicat pe website-ul BVB rapoarte dedicate reprezentării de gen.
Dintre acestea, 29 au fost identificate de ASF ca intrând efectiv sub incidenţa obligaţiilor legale. Faptul că şi alte societăţi au raportat voluntar este un semnal util într-un domeniu aflat la primul ciclu de aplicare.